Adriana Bahmuțeanu a lansat o scrisoare publică pentru Honorius și Silviu Prigoană, copiii cei mari ai regretatului Silviu Prigoană. Vedeta le cere acestora să se împace și să o lase să își vadă copiii, pe Maximus și Eduard, care refuză să plece din casa tatălui lor.
După ce Silviu Prigoană a murit, Adriana Bahmuțeanu a mers cu poliția la casa din București a fostului ei soț pentru a-și lua copiii. Maximus și Eduard locuiau cu tatăl lor de câțiva ani, dar obișnuiau să își și viziteze mama. Băieții au refuzat să se mute la mama lor, însă ea nu s-a lăsat și mers și la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC).
Vedeta a încercat să ia legătura și cu Honorius și Silvius Prigoană, băieții cei mari ai lui Silviu Prigoană din altă căsnicie, însă nu a primit niciun răspuns. Acum, pe Facebook, ea a lansat o scrisoare publică adresată celor doi. Îi roagă să lase ura la o parte, să o accepte în familie și să o lase să își vadă copiii.
„Dragii mei Honorius și Silvius, Vă scriu acum, cu inima deschisă și cu sinceritatea pe care doar timpul și regretele o pot aduce. Mereu am știut că, oricât m-aș fi străduit, nu am reușit să fiu cu adevărat mama de care aveați nevoie, mama care să umple golul lăsat în viața voastră.
Am făcut greșeli, iar viața nu ne-a fost blândă, dar vreau să știți că în sufletul meu a existat mereu dorința de a vă fi aproape, de a vă arăta iubirea pe care o meritați. Astăzi, în ceasul de seară al vieții, vă cer doar să mă înțelegeți, să priviți dincolo de greșelile mele și să înțelegeți cât de mult am suferit și eu.
Nu vă scriu pentru bani, nu vreau niciun cent din averea pe care tatăl vostru a lăsat-o. Semnez orice hârtie, orice document, doar ca să vă asigur de asta. Averea mea nu este în bani, ci în iubirea pe care o simt pentru copiii mei. Ei sunt totul pentru mine, la fel cum știu că și voi ați fost totul pentru tatăl vostru”, a scris vedeta.
Și a continuat: „Vă implor, lăsați ura deoparte și dați-mi o șansă să fiu parte din familie, să putem funcționa împreună, să aducem puțină pace în sufletele tuturor. Nu vă cer să mă numiți «mamă», dar vă cer doar să mă vedeți ca pe cineva care a încercat, care a iubit și care acum nu mai vrea decât o reconciliere.
Nu vreau decât să lăsăm în urmă toată durerea și să construim un pod peste amintirile grele. Știu că e greu, știu că poate nu îmi veți răspunde. Dar vă rog, din toată inima mea de mamă, să încercați să înțelegeți că nu am fost perfectă, dar că iubirea mea a fost întotdeauna reală. Iar dacă vreodată veți simți că vreți să vorbiți, că vreți să ne dăm o șansă să fim o familie măcar pentru o clipă, eu voi fi aici, așteptând, cu brațele deschise și cu sufletul plin de speranță. Cu toată iubirea și regretul meu, Adriana”.