Se va abate o năpastă grea asupra celor care nu vor unge usile cu ustroi mâine. Ce alte traditii sunt obligatorii de Sfântul Andrei

În tradiţiile şi obiceiurile româneşti, sărbătoarea Sfântului Andrei, de pe 30 noiembrie, marchează începutul iernii şi poartă o sumedenie de semne şi profeţii despre anotimpul rece şi chiar noul an pe cale să vină.

Sfântul Andrei 2024. În folclorul românesc, ziua Sfântului Andrei era respectată pentru a fi gerul slab şi iarna dulce, fără vifor, plină de zăpezi având darul de a veşti belşugul din următorul an, Sfântul Andrei înlesnind norocul pentru pomi şi semănături. De asemenea, cei care îl „ţineau” pe Sfântul Andrei aveau prilejul de a se bucura de o vară frumoasă şi a trăi mulţi ani!

Potrivit unor credinţe populare, sărbătoarea bisericească a Sfântului Andrei ţinea numai până la prânzul zilei de 30 noiembrie, după aceea fiind îngăduit să se lucreze. Conform altora, nu era voie a se munci intreagă zi, cei care încălcau această porunca riscând să se îmbolnăvească şi să moară imediat sau să bolească timp de un an, să aibă ameţeli, să îi doară capul, să se înece, să fie arşi cu apă fiartă, să fie bântuiti de strigoi, să aibă coşmaruri, să le omoare dracul copiii, să fie atacaţi pe drum de animale ori să le mănânce lupii vitele.

De altfel, în tradiţiile româneşti, de ziua Sfântului Andrei, lupii coboară din munte, li se „desţepenesc” găturile şi se adună în haite de câte doisprezece. Din această pricina, pe 30 noiembrie, oamenii se fereau să rostească numele acestor hulpave animale, astfel încât, să nu se întâlnească cu ei în următorul an, iar femeile, în special, nu umblau cu pieptenele pentru a nu sfârşi să fie înghiţite de lupi. Nu era voie să se coase, ca nu cumva gândacii să prăpădească recolta viitoare.

Pentru a se asigura că nu le vor fi furate de nimeni grânele de pe câmp, ţăranii obişnuiau a nu împrumută sau a nu da nimic din casă pe 30 noiembrie.

Cu prilejul praznicului Sfântului Andrei, oamenii se înfruptau din mâncăruri cu usturoi sau un fel de turte având drept principal ingredient usturoiul. Între obiceiurile din această zi, trebuie menţionat cel de a se fierbe porumb ori grâu, amestecat apoi cu nuci, miere sau zahăr; astfel de bucate erau împărţite prin vecini înainte ca gospodării să guste din ele.

În unele regiuni româneşti, se preparau aşa-zisele „otrepe ale lui Hristos”, adică un fel de iofca, pătrăţele din aluat nedospit, ce erau mâncate fierte, îndulcite cu zahăr ori miere.Unii români ţineau post negru de Sfântul Andrei, pentru a li se împlini arzătoare dorinţe ţinând de însănătoşire sau căsătorie.

O reţetă de magie de dragoste consacrată cu ocazia acestei sărbători, presupunea un amestec de tărâţă şi usturoi ce era aşezat într-o sită, pe o masă, până când fetele sau femeile nemăritate adunate într-o casă făceau de mâncare din bucăţele aduse de fiecare din ele. După ce se ospătau, fetele legau căţei de ustoroi cu aţă roşie şi îi atârnau, pe întuneric, de parii gardului.

Într-o altă vrajă, se ungeau cu usturoi obiecte identice ori asemănătoare celor ce fuseseră furate, urmând ca în scurt timp acestea să fie regăsite şi hoţul dat de gol. Unele vrăjitoare dădeau cu bobii, luau mâna de pe vaci şi ghiceau ursitul în dragoste. Alte descântătoare se dezbrăcau în pielea goală şi se ducea la miezul nopţii la o fântână, în care aruncau tot felul de ierburi vrăjite având puterea de a-i face pe anumiţi oameni să se îndrăgostească de cineva care îi dorea din tot sufletul.

Aproximativ 970.000 de persoane care poartă numele de Andrei sau Andreea, precum şi derivate ale acestora, îşi sărbătoresc onomastica, sâmbătă, de Sfântul Apostol Andrei.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne – Direcţia de Evidenţă a Populaţiei, sunt 535.919 bărbaţi cu numele de Andrei sau derivate şi 435.380 de femei cu numele de Andreea sau derivate.

Poartă numele de Andrei 507.220 de bărbaţi. Alţii se numesc Andi – 3.228, Andreeas – 925, Andreiaşi/Andreiasi – 6, Andreiu – 280, Andrew – 710, Andrey – 335, Andriaş/Andrias – 6, Andrieş/Andrieş – 41, Andru – 162, Andruşa/Andrusa – 8, Andruta/Andruţă – 22, Andras/Andras/Andraş – 10.988, Andrea/Andrea – 845, Andreas/Andreas/Andreaş – 10.997, Andu – 146.

Numele de Andreea este întâlnit la 347.210 femei. Mai sunt întâlnite derivatele Andra – 32.062, Andrada – 21.587, Andreia – 7.927, Andriana – 966, Andrusa/Andruşa – 7, Andrusca/Andruşca – 6, Andruta/Andruţa – 366, Andrea – 24.793, Deea – 422, Deia – 34.

Sfântul Apostol Andrei cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României, este sărbătorit de Biserica Ortodoxă în ziua de 30 noiembrie. AGERPRES/(AS – autor: Daniel Alexandru Florea,

Urari de Sfantul Andrei. Cele mai frumoase felicitari de Sfantul Andrei
Urari de Sfantul Andrei. Peste jumatate de milioane de romani isi aniverseaza ziua numelui, de Sfantul Andrei. Daca ai si tu un sarbatorit si nu esti inspirat, citeste in continuare. Sigur vei gasi ceva potrivit!

Afla aici traditiile si obiceiurile de Sfantul Andrei.

Urari de Sfantul Andrei. Felicitari de Sfantul Andrei
La Multi Ani Andreea/Andrei! Asa cum soarele lumineaza pentru toata omenirea, asa si tu luminezi viata mea! Te iubesc!

Ai aparut in viata mea ca o minune, nu degeaba porti un nume sfant. Spre tine ma indrept acum c-o urare si c-un bun gand, sa fii mereu fericita, sa zambesti, sa razi mereu, si sa nu uiti nici o clipa, ca tu esti diamantul meu! La multi ani, Andreea mea!

Fie ca aceasta zi sa-ti deschida poarta unui viitor plin de succese! La multi ani, Andreea/Andrei!

Pe o petala de lalea, La Multi Ani din partea mea, iar pe una de bujor, Te iubesc si te ador! La multi ani de Sfantul Andrei!

Astazi este o zi speciala pentru tine, iar tu esti special(a) pentru noi in fiecare zi. Iti dorim din adancul sufletului sa ai parte numai de impliniri, satisfactii si multa sanatate. La multi ani, Andrei/Andreea!

Cu ocazia sarbatoririi numelui, primiti un calduros „La multi ani”, multa sanatate, multe realizari si tot ce va doriti langa cei dragi. La multi ani de Sfantul Andrei!

Cineva acolo sus te iubeste, dar cineva aici jos tine la tine si mai mult! La multi ani si te iubesc!

La multi ani Andrei/Andreea! Ingerii sa-ti calauzeasca pasii si Sfantul Andrei sa-ti lumineze drumul in viata!

De ziua numelui tau, iti doresc tot binele din lume, noroc, fericire si sanatate si sa ti se îndeplineasca toate dorintele pe care o sa ti le pui. La multi ani!

Iti urez sa ai o zi a numelui la fel de luminoasa precum aripile unui fluture, la fel de fericita precum cantecul privighetoarei si la fel de frumoasa precum o gradina plina cu flori.

Sfântul Andrei 2024: De ce sa-ti pui usturoi sub perna
Desi la sfarsitul lunii este Sfantul Andrei si usturoiul are intrebuintarile lui cu prilejul acestei sarbatori, nu acesta este motivul pentru care usturoiul n-ar trebui sa-ti lipseasca de sub perna.

Usturoiul este unul dintre cele mai sanatoase alimente. Bogat in nutrienti, acesta are multiple proprietati medicinale: antibacteriene, antivirale, antifungice. Usturoiul poate preveni si trata bolile de inima, diabetul, diareea, hipertensiunea arteriala, infectiile cu ciuperci, gripa, ntepaturile de insecte, raceala, durerile de urechi, bolile de piele, tuse, durerile de cap, de incheieturi, hemoroizii, astmul si lista poate continua.

In vremurile antice, se spune ca egiptenii mestecau un catel de usturoi inainte de a munci la construirea piramidelor. Inca de pe atunci egiptenii stiau ca se pot bucura de toate beneficiile descrise mai sus daca consuma usturoiul crud. Gatitul ii distruge beneficiile.

ZILE LIBERE 2024. Fără minivacanță de Sfântul Andrei și 1 Decembrie. Se compensează cu „vacanţa mare” de Crăciun şi Revelion
ZILE LIBERE 2024. Românii nu vor beneficia de vestita minivacanță de Sfântul Andrei și 1 decembrie în acest an. În 2024, Sfântul Andrei cadă într-o zi de sâmbătă, iar 1 decembrie, Ziua Națională a României, va fi ziua următoare, adică duminică.

Așadar, minivacanța de Sfântul Andrei va deveni un weekend normal, dar care va fi cu siguranță haos. Cel mai probabil, mulți și-au o zi de concediu pentru a-și crea propria minivacanță.

Următoarele zile libere din timpul săptămânii pentru români vor fi în perioada Crăciunului. Atunci, 25 si 26 decembrie pică în zilele de miercuri și joi, zile libere, considerate prima și a doua zi de Crăciun. 27 va fi într-o zi de vineri, unde majoritatea vor face “punte” și vor lega cu weekendul.

ZILE LIBERE 2024. Vești triste pentru români pe acest final de an. Aceștia nu vor avea parte de celebra minivacanță de Sfântul Andrei și 1 decembrie. Perioada sărbătorilor de iarnă se aproprie cu pași repezi, iar cei mai mulți dintre româi au început să își facă planuri pentru vacanță. Urmează zile liberi pentru elevii din țară, dar și pentru angajați, deoarece structura sfârșitului de an permite apariția unor punți între diferite zile libere obligatorii.

Totuşi, dacă despre vacanţa elevilor se ştie deja, sigur, în ce perioadă vine, în ceea ce priveşte angajaţii, situaţia nu este deloc una clară şi, probabil, structura vacanţei va fi stabilită punctual în funcţie de fiecare companie sau instituţie şi câte zile libere îşi permit acestea să ofere angajaţilor.

ZILE LIBERE 2024. Vacanţa de iarnă a elevilor începe pe 21 decembrie
Autorităţile din România au stabilit calendarul pentru anul şcolar 2024-2025 în aşa fel încât vacanţa de iarnă să cuprindă toate zilele libere pe care elevii şi profesorii oricum le-ar fi primit de Crăciun, Anul Nou, Bobotează sau Sfântul Ioan.

În aceste condiţii trebuie precizat că vacanţa de iarnă a elevilor începe, în acest an, pe data de 21 decembrie şi ar urma să ţină până pe data de 7 ianuarie, inclusiv, ceea ce înseamnă că elevii ar urma să se întoarcă la cursuri abia într-o zi de miercuri, pe 8 ianuarie 2025.

Structura anului şcolar prevede ca, în acest final de an calendaristic şi în prima parte a anului viitor, elevii şi profesorii să se bucure de un total de 18 zile libere, vacanţa de iarnă 2024-2025 urmând să fie cuprinsă în perioada 21 decembrie 2024 – 7 ianuarie 2025.

Concret, vacanţa de iarnă 2024-2025 face trecerea de la modulul 2 de cursuri, care se desfăşoară în perioada 4 noiembrie 2024 – 20 decembrie 2024, la modulul 3 de cursuri, care începe din 8 ianuarie 2025 şi ar urma să se desfăşoare până la aşa numita „vacanţă de schi”, care este alocată lunii februarie, dar datele concrete urmează să fie stabilite în funcţie de deciziile luate de fiecare inspectorat şcolar în parte.

Zile libere 2024 pentru angajaţi cu ocazia sărbătorilor de iarnă
Dacă elevii şi profesorii ştiu deja că or să se bucure de 18 zile libere cu ocazia sărbătorilor de iarnă, pentru ceilalţi angajaţi din România situaţia nu este deloc clară în ceea ce priveşte vacanţa de iarnă şi, cel mai probabil, cum spuneam, lucrurile vor fi lămurite la nivel de fiecare companie şi instituţie în parte.

În principiu, angajaţii din România ar trebui să primească liber pe 25 şi 26 decembrie 2024, de Crăciun, pe 1 şi 2 ianuarie 2025, de intrarea în Noul An, şi pe 6 şi 7 ianuarie 2025, de Bobotează şi Sfântul Ioan. Cum însă aceste zile pică în timpul săptămânii, există posibilitatea ca anumite companii şi instituţii să ofere angajaţilor posibilitatea de a le lega de weekenduri, astfel încât oamenii să se bucure de cât mai multe zile libere, chiar dacă măcar unele dintre acestea ar urma să fie recuperate ulterior.

În ianuarie 2025 sunt cel puţin 5 zile libere pentru angajaţi
Calendarul pentru anul viitor ne arată că angajaţii din România ar urma să se bucure de cel puţin cinci zile libere legale în ianuarie 2025. Vorbim despre miercuri, 1 ianuarie 2025, şi joi, 2 ianuarie 2025, zile libere legale oferite pentru intrarea în Noul An, luni, 6 ianuarie 2025, şi marţi, 7 ianuarie 2025, zile libere legale oferite pentru intrarea Bobotează şi Sfântul Ioan, dar şi despre vineri, 24 ianuarie 2025, zi liberă legală oferită de Ziua Unirii Principatelor Române.

Evident, numărul acestor zile libere ar putea creşte considerabil în cazul angajaţilor care le pot lega, cu „punţi”, de un weekend sau altul.

Apare minivacanța mare pentru bugetari, ca să se dreagă după sărbători: se întorc la muncă abia pe 8 ianuarie
Conform Codului muncii (Legea nr.53/2003), până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, prin hotărâre a Guvernului, se stabilesc zilele lucrătoare pentru care se acordă „libere”, fiind vorba de zile care precedă şi/sau care urmează zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Însă guvernanții nu i-au lăsat prea mult să aștepte pe angajații din instituțiile publice, așa că au depistat repede încă două zile care stăteau ca un ghimpe în coasta sărbătorilor legale, ca să le dea timp bugetarilor să-și programeze minivacanțele din ce în ce mai lungi.

Astfel, printr-un proiect de HG pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii se stabilește că zilele de 3 ianuarie și 2 mai 2025 vor fi declarate zile libere pentru angajații bugetari, urmând ca acestea să fie recuperate ulterior.

„Pentru personalul din sistemul bugetar, zilele de 3 ianuarie și 2 mai 2025 se stabilesc ca zile libere.

Pentru recuperarea zilelor de muncă stabilite ca zile libere potrivit alin. (1), instituțiile şi autoritățile publice îşi vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la data de 31 ianuarie 2025, respectiv 31 mai 2025, potrivit planificărilor stabilite prin acte administrative emise la nivelul fiecărei autorități şi instituții publice”, stabilește proiectul de act normativ.

Ministerul Muncii precizează că angajații nu vor primi timp liber suplimentar pentru respectivele ore lucrate în plus.

„Prezentul proiect de act normativ are în vedere asigurarea unei utilizări mai eficiente a duratei timpului de muncă, precum și crearea de timp liber în vederea recuperării capacității de muncă pentru personalul instituțiilor și autorităților publice”, motivează reprezentanții Ministerului Muncii necesitatea acestui act normativ.

Doar 2 zile lucrătoare în două săptămâni de „liber”, „pauză” și „repaus”
Pentru finalul acestui an, Guvernul a făcut deja punte, declarând 27 decembrie 2024 – zi nelucrătoare, astfel că, după minivacanța de cinci zile de Crăciun (25-29 decembrie 2024), bugetarii vor reveni la muncă, cel puțin teoretic, pentru 2 zile (30 și 31 decembrie 2024), apoi vor intra în minivacanța de Revelion (1 și 2 ianuarie 2025).

Practic, însă, zilele de 4-5 ianuarie 2025 vor pica în weekend și vor fi urmate de alte două sărbători legale – Boboteaza și Sfântul Ion – astfel că singura zi lucrătoare de la începutul anului 2025 ar fi fost 3 ianuarie.

Însă, cum Ministerul Muncii vrea ca și această zi să devină punte nelucrătoare între „libere” și „repaus”, evident „pentru recuperarea capacității de muncă” a angajaților din instituțiile statului, aceștia se vor întoarce la birou abia miercuri, pe 8 ianuarie 2025. Doar pentru două zile „de acomodare”, pentru că apoi vine iar weekendul.

Cea de-a doua zi stabilită ca zi liberă pentru bugetari – 2 mai – vine după Ziua Muncii, care pică într-o zi de joi. Astfel că angajații de la stat vor avea și atunci o minivacanță de patru zile, care vine la nici două săptămâni după minivacanța de Paște (18-21 aprilie 2025).

Lucrătorii din producție nu se vor putea bucura de toate liberele
Măsura anunțată de Ministerul Muncii nu se aplică chiar în toate domeniile. Spre exemplu, angajații din locurile de muncă unde activitatea nu poate fi întreruptă din cauza specificului procesului de producție nu vor beneficia de aceste zile libere. De asemenea, magistrații și personalul din instanțele judecătorești care au procese programate în date de 3 ianuarie și 2 mai nu vor putea să se bucure de zilele libere.

De asemenea, Ministerul Finanțelor va continua operațiunile de încasări și plăți pe 3 ianuarie și 2 mai 2025, asigurându-se că toate tranzacțiile sunt înregistrate corespunzător, conform proiectului de act normativ, iar unitățile Trezoreriei Statului vor gestiona aceste operațiuni. Orice retururi legate de încasări vor fi, de asemenea, procesate în aceleași zile.

Care sunt cele 17 zile de sărbătoare legală în 2025
Ca și în 2024, în anul următor angajații din România vor avea 17 zile libere oferite de stat – sărbătorile legale prevăzute în Codul muncii – dar numai 13 dintre acestea vor pica în timpul săptămânii, iar 4 zile libere vor fi în weekend:

1 ianuarie – Anul Nou (miercuri);
2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou (joi);
6 ianuarie – Bobotează (luni);
7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (marți);
24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (vineri);
18 aprilie – Vinerea Mare a Paștelui (vineri);
20 aprilie – Paștele (duminică);
21 aprilie – A doua zi de Paște (luni);
1 mai – Ziua Muncii (joi);
1 iunie – Ziua Copilului (duminică);
8 iunie – Rusalii (duminică);
9 iunie – A doua zi de Rusalii (luni);
15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri);
30 noiembrie – Sfântul Andrei (duminică);
1 decembrie – Ziua Națională a României (luni);
25 decembrie – prima zi de Crăciun (joi);
26 decembrie – A doua zi de Crăciun (vineri).

Zile libere speciale la locul de muncă
Conform contractului colectiv de muncă unic la nivel național, toți salariații din societățile comerciale au dreptul la zile libere plătite pentru diverse evenimente importante din viața personală. Iată care sunt aceste zile libere și condițiile asociate:

Căsătoria salariatului: 5 zile libere.
Căsătoria unui copil al salariatului: 2 zile libere.
Nașterea unui copil: 5 zile libere + 10 zile suplimentare dacă tatăl a urmat un curs de puericultură.
Decesul soțului/soției, copilului, părinților, socrilor: 3 zile libere.
Decesul bunicilor, fraților sau surorilor: 1 zi liberă.
Donatorii de sânge: 1 zi liberă.
Schimbarea locului de muncă în cadrul aceleași companii: 5 zile libere pentru mutarea domiciliului în altă localitate.
Concediu fără plată: 30 de zile pentru pregătirea și susținerea lucrării de diplomă în învățământul superior.
Aceste reglementări asigură sprijinul salariaților în momente importante ale vieții lor, precum și facilitarea educației continue.

România se situează bine în clasamentul european al zilelor libere legale, având 17 zile libere, la fel cu Bulgaria. Surprinzător, țările nordice, care sunt adesea asociate cu un respect ridicat pentru timpul liber, au un număr mai mic de zile libere decât România.

De exemplu, Danemarca, considerată cea mai fericită țară din lume, are doar 10 zile libere, în timp ce Norvegia are 12, Suedia – 13 și Finlanda – 15.

De asemenea, România depășește și alte țări europene, precum Franța (14 zile), Portugalia (13 zile) și Italia (12 zile).