Rusia a transmis un nou mesaj oficial, susținând că nu are intenția de a ataca NATO, alianța din care fac parte Estonia, Letonia și Lituania – trei foste republici sovietice anexate de Uniunea Sovietică după cel de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, temerile din statele baltice persistă, mai ales în contextul escaladării tensiunilor din regiune și al incidentelor repetate la frontiere, conform informațiilor citate de Știrile ProTV.
Țările baltice, în alertă maximă din cauza amenințărilor rusești
Deși Rusia încearcă să liniștească opinia publică internațională, autoritățile din statele baltice avertizează că amenințările nu pot fi ignorate. Estonia, Letonia și Lituania au fost deja ținta atacurilor cibernetice, a campaniilor de dezinformare și, mai recent, a incursiunilor aeriene cu avioane de vânătoare și drone rusești.
Șeful pompierilor lituanieni, Renatas Pozela, implicat direct în planurile de urgență națională, a declarat că „amenințările pot varia”, de la atacuri militare directe până la sabotaje ale infrastructurii critice sau campanii de panică în masă.
Planuri de evacuare masivă în caz de conflict
Cele trei țări baltice – membre NATO și UE – au decis în luna mai să coopereze mai strâns în domeniul apărării civile. De atunci, pregătirile pentru situații de urgență s-au intensificat, iar agenția Reuters a publicat recent primele informații despre amploarea acestor planuri.
Potrivit estimărilor, Lituania ia în calcul evacuarea a jumătate dintre locuitorii din zona de 40 de kilometri de la frontiera cu Rusia și Belarus, adică în jur de 400.000 de persoane. Orașul Kaunas, aflat în vestul țării, s-a pregătit deja pentru cazarea a 300.000 de refugiați, în școli, universități, biserici și chiar pe stadionul unde au concertat recent Robbie Williams și Roger Waters.
„Este posibil să vedem o armată puternică la granițele țărilor baltice, aparent cu obiectivul de a ocupa toate cele trei țări în trei zile până la o săptămână”, avertizează Pozela.
Exerciții, depozite și puncte de adunare
În capitala Vilnius, autoritățile au organizat exerciții de evacuare în care sute de voluntari au jucat rolul refugiaților. Deși exercițiul a implicat doar un număr redus de persoane, oficialii lituanieni recunosc că planurile reale, ținute în mare parte secrete, includ scenarii cu sute de mii de oameni.
Au fost identificate puncte de adunare, linii de transport pentru trenuri și autobuze, dar și depozite cu materiale esențiale – paturi pliante, truse de prim ajutor, provizii alimentare și produse de igienă.
Cei care se vor refugia cu mașinile proprii vor fi redirecționați spre drumuri secundare, pentru a permite armatei să folosească principalele artere de transport. De asemenea, autoritățile au pregătit hărți detaliate cu localitățile sigure în care oamenii pot găsi adăpost.
Coridorul Suwalki, punct strategic crucial pentru NATO
Unul dintre cele mai sensibile puncte geografice este Coridorul Suwalki, o fâșie de teritoriu polonez care leagă țările baltice de restul NATO și se află între Belarus și enclava rusă Kaliningrad.
Experții militari avertizează că, în cazul unui conflict, Rusia ar putea încerca să taie această rută terestră, izolând complet statele baltice de restul alianței.
„Trebuie să ținem seama de acest risc la Coridorul Suwalki”, a explicat Ivar Mai, consilier pentru evacuări în masă din cadrul Comitetului de Salvare al Estoniei.
Estonia și Letonia își pregătesc planurile de urgență
În Estonia, guvernul plănuiește evacuarea a 10% din populația totală, adică peste 140.000 de persoane. Mulți dintre cetățeni ar urma să fie adăpostiți la rude, în timp ce alții ar fi cazați în adăposturi improvizate.
Un punct vulnerabil îl reprezintă orașul Narva, cu o populație majoritar rusofonă, aflat chiar la granița cu Rusia. Două treimi dintre cei 50.000 de locuitori ar putea fi relocați, iar guvernul estonian intenționează să ofere asistență directă pentru cel puțin jumătate dintre refugiați.
În Letonia, autoritățile estimează că aproximativ o treime din populația țării, adică peste 600.000 de persoane, ar putea fi nevoite să-și părăsească locuințele în caz de conflict. „Trebuie planificat totul, fără excepție”, a declarat Ivars Nakurts, adjunctul șefului serviciului de pompieri și intervenții.
Oficialii baltici: suntem pregătiți și nu ne lăsăm intimidați
Ministrul lituanian al Apărării, Kestutis Budrys, a declarat pentru Reuters că populația trebuie să știe că guvernul este pregătit pentru orice scenariu:
„Este un mesaj foarte liniștitor pentru societatea noastră – suntem pregătiți, planificăm și ne-am făcut temele. Nu vom fi luați prin surprindere.”
Deși niciuna dintre cele trei țări nu are planuri de evacuare externă în afara frontierelor, autoritățile confirmă că prioritatea rămâne protejarea populației civile, menținerea ordinii și colaborarea strânsă cu NATO.
Concluzie: tensiuni în creștere, dar determinare și unitate
Deși Rusia afirmă că nu intenționează să atace țările baltice, pregătirile intense din Estonia, Letonia și Lituania arată că aceste state iau în serios orice posibilă amenințare. Cu exerciții regulate, planuri de evacuare și infrastructură pregătită, guvernele baltice încearcă să transmită un mesaj de forță și responsabilitate.
Într-un context geopolitic tensionat, Europa de Est rămâne o zonă-cheie pentru securitatea NATO. Statele baltice se pregătesc nu doar militar, ci și civil, pentru a demonstra că sunt unite, vigilente și hotărâte să-și apere libertatea și suveranitatea.
