Președintele UDMR Kelemen Hunor anticipează că, după angajarea răspunderii Guvernului pentru legea care reduce pensiile magistraților și crește vârsta de pensionare, textul va fi atacat la Curtea Constituțională.
Înșiși magistrații vor iniția acest demers, spune liderul UDMR.
„Atacarea unei legi la CCR este un instrument constituțional. Se poate discuta dacă e bine sau nu e bine.
Dar din punct de vedere legal, din punct de vedere constituțional, este ok.
Mie nu-mi plac angajările (de răspundere ale Guvernului), dar sunt anumite momente și anumite proiecte care pot fi trecute de Parlament prin angajare.
Toate guvernele, toate coalițiile s-au folosit de această modalitate.
(…) Legea privind pensiile magistraților nu este un proiect nou. Textul este aproape la fel cum era înainte. Perioada de tranziție (la noua vârstă de pensionare) s-a mărit la 15 ani, în loc de 10 ani, cât era în primul proiect.
Am așteptat avizul de la CSM fiindcă, pe procedură, Curtea, data trecută, a respins legea (invocând tocmai lipsa avizului, n.r.). Dar (asumarea răspunderii guvernamentale) nu este o modalitate de a legifera”, a precizat Hunor la Digi24.
Kelemen Hunor: Vom avea o mare problemă dacă legea va fi respinsă de CCR
„Problema, într-adevăr, este mare dacă legea va fi atacată la Curtea Constituțională şi dacă o va respinge Curtea.
Atunci vom avea, într-adevăr, o problemă politică şi nu numai.
S-au pierdut două săptămâni până când a venit motivarea Curții (la respingerea din această toamnă).
Din punctul meu de vedere, dacă vrei să vezi, într-adevăr, motivele pentru care un proiect a fost respins la Curte, trebuie să aștepți motivarea. Din motivare, poți să vezi ce ai de făcut în continuare”, a argumentat el.
Kelemen Hunor: Magistrații n-au acceptat plafonul de 70% din brut, deci e mare șansa să meargă cu legea la CCR
„Din acest punct de vedere, coaliția a făcut această ofertă de 15 ani în loc de 10 ani (pentru tranziția la vârsta de pensionare de 65 de ani).
De partea cealaltă, nu știu dacă se acceptă sau nu se acceptă.
Acolo, discuția a fost pe plafonul pensiei la ieșirea la 65 de ani, sau, mă rog, la vârsta care va fi stabilită în acest proiect de lege.
Și, cum n-au fost de acord magistrații cu un plafon de 70% din venitul net, sunt convins că șansa ca ei să meargă la Curtea Constituțională e mare”, a conchis el.
Guvernul Bolojan își angajează marți, în Parlament, răspunderea pentru noua formă a legii privind pensiile speciale ale magistraților, după ce o primă tentativă de a promova acest proiect a fost blocată în luna octombrie de Curtea Constituțională.
Opoziția politică are trei zile la dispoziție pentru a iniția o moțiune de cenzură care, în cazul adoptării, provoacă automat demiterea actualului guvern.
Dacă nu se depune o moțiune de cenzură, legea se consideră adoptată.
Mai departe, legea poate fi contestată la Curtea Constituțională, care poate aproba sau respinge argumentele contestatarilor și poate, deci, bloca sau da cale liberă intrării în vigoare a noilor prevederi.
