Știri

24 ianuarie, 162 de ani de la Ziua Unirii Principatelor Române. Mesajul președintelui Klaus Iohannis

24 ianuarie 2021: mesajul președintelui României, Klaus Iohannis. Ce a transmis șeful statului cu privire la împlinirea a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Președintele a precizat în discursul său și câteva aspecte legate de eliminarea ”centralismului administrativ”, pe care îl consideră ”un veritabil obstacol în calea modernizării actuale a României”.

24 ianuarie 2021: redăm mesajul integral al președintelui Klaus Iohannis de la Ziua Unirii Principatelor Române

”Aducem astăzi un omagiu triumfului idealului Unirii Principatelor Române din 1859. Într-o simbioză politică și socială cu adevărat istorică, poporul și elitele vremii și-au impus țelul în interiorul și în afara granițelor: unitatea românilor din cele două Principate, Moldova și Țara Românească.

Acest moment strălucit nu s-ar fi putut înfăptui fără contribuția decisivă a unei personalități remarcabile. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Moldovei și al Țării Românești, a fost un eveniment gândit cu iscusință de cei din interiorul și din afara statului, români devotați și prieteni străini care au susținut nobilul ideal al Unirii.

Printr-o inovație politică și juridică greu de imaginat în climatul european de atunci, unioniștii generației pașoptiste au înfruntat forțele potrivnice și au realizat primul pas important în făurirea României moderne. Reformele care au urmat au pus bazele unui proces ireversibil de sincronizare și armonizare a spațiului politic și social românesc cu cel european. În doar câțiva ani de mandat, Alexandru Ioan Cuza a edificat osatura instituțională, administrativă și juridică a statului român modern prin adoptarea unui nou Cod Civil și prin impunerea împărțirii atribuțiilor administrative la nivel central și local, fiind, totodată, și inițiatorul unor ample reforme agrare și fiscale, precum și al unui pachet de legi dedicat învățământului românesc.

Moștenirea lăsată de arhitecții Unirii din 1859, deopotrivă instituțională și simbolică, reprezintă temelia solidă pe care să continuăm modernizarea României, una dintre direcțiile majore fiind consolidarea învățământului românesc, care să ofere o educație accesibilă și performantă. De aceea vă invit, dragi români, să facem din proiectul „România Educată” unul dintre pilonii centrali ai următorilor ani. Este o datorie a celor de la guvernare, a dascălilor, a întregii societăți.”

Klaus Iohannis a mai spus și faptul că politizarea instituțiilor ”nu poate să ne ofere nimic bun în viitor”.

”De asemenea, este necesar să depășim centralismul administrativ, un veritabil obstacol în calea modernizării actuale a României. Avem nevoie de o nouă paradigmă a descentralizării, care să încurajeze eficiența prin delegarea mai multor sarcini către administrațiile locale, care cunosc mai bine nevoile cetățenilor și pot rezolva problemele din regiunile defavorizate ale României. În plus, politizarea instituțiilor, o practică toxică și de notorietate în societatea noastră, nu poate să ne ofere nimic bun în viitor, iar soluția este să lăsăm meritocrația să iasă la suprafață.

Multe dintre idealurile care i-au animat pe unioniștii de la 1859 îi animă încă pe români. În același timp, România are un nou rol istoric, iar parcursul de acum se leagă indisolubil de apartenența la Uniunea Europeană și la NATO. Așa cum în lipsa unui crez unionist cele două Principate nu ar fi devenit un singur stat, fără principiile democratice care ne-au călăuzit drumul spre integrarea euro-atlantică nu putem să întărim instituțional statul pe mai departe.

Cea mai prețioasă lecție a paginilor vii de istorie de la momentul Unirii din 1859 este cea a unității și a solidarității, atât de frumos exprimată în imnul Unirii Principatelor: „eu ți-s frate, tu mi-ești frate!”. Indiferent de obstacole, atât timp cât ne dorim cu toții o Românie mai bună, vom putea să ne atingem țelul dacă rămânem uniți și avem ca deziderat binele întregii națiuni.

Să sărbătorim și să onorăm România împreună, în fiecare zi! La mulți ani tuturor românilor!”

24 ianuarie: 162 de ani de la Ziua Unirii Principatelor Române

24 ianuarie în istorie este marcată drept o zi extrem de importantă pentru România. Anul acesta se împlinesc 162 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.

Pe 24 ianuarie 1859 a avut loc „Mica Unire”, diferită de Unirea de la 1 Decembrie 1918. Momentul care a avut loc acum 162 de ani s-a dovedit a fi crucial pentru devenirea ulterioară a României ca stat.

Alexandru Ioan Cuza a primit o misiune extrem de dificilă, după ce a fost ales atât domnitor al Moldovei, cât și al Țării Românești. A fost primul domnitor care a primit acest rol, până la acel moment. Românii hotărâseră să formeze o singură ţară.

La doi ani după alegerea lui Cuza au fost unificate instituţiile celor două zone, iar Unirea devenea una reală. Au urmat multe etape importante pentru modernizarea țării. Este vorba depsre reforma fiscală din 1861. Atunci a fost instituit un impozit personal pentru bărbații majori, dublat de un impozit funciar.

A mai fost introdusă o contribuție pentru drumuri, ce urma să crească infrastructura țării, impozitul funciar. La finalul lui 1861, Principatele Unite Române beneficiau de un sistem fiscal modern.

După Unirea Principatelor Române, România a primit moneda unică

Până la unire, România nu a avut o monedă proprie. Economic vorbind, aceasta simbolizează independența statului.

Într-un document din 18 noiembrie 1859 al Consiliului de Miniștri al guvernului din Muntenia, notează pentru prima oară ceva denumit „romanat”. Această monedă similară, ca dimensiuni și greutate, cu francul francez.

În 1860 a apărut și proiectul de lege care stabilea că se vor bate monede din aur, argint și aramă. Moneda a fost interzisă de puterile protectoare, în urma protestelor Imperiului Otoman.

Abia la un an după abdicarea lui Cuzam la 22 aprilie 1867, a apărut în legea țării moneda națională leul.

Furtună Cristiana
Experiență de 10 în presa din România. Reporter și redactor la o televiziune locală din Galați, iar după ce a descoperit presa online, a ocupat mai multe poziții la publicații online: redactor, social media manager, editor coordonator.

    Leave a reply

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *