Pensionarii din România îşi vor putea face calculul pensiei singuri, acasă. Începând cu anul 2024, pensionarii din România vor beneficia de o nouă metodă de calcul pentru pensii, un proces ce le permite să-și afle singuri suma revizuită.
În 2024 guvernul a anunțat că vor fi două creșteri la pensii. Pensiile vor crește a doua oară în septembrie 2024 prin recalculare, după ce din ianuarie se aplică indexarea cu rata inflației de 13,8%.
Trei milioane de pensii vor fi majorate după recalculare, iar o parte dintre aceștia vor ajunge să câștige chiar și cu 40% mai mult. Cei care au pensie minimă vor câștiga, însă, mult mai puțin.
Valoarea punctului de referință (VPR), este egal cu punctul de pensie (care în 2024 va fi acesta 2.031 lei, dacă Guvernul va majora punctul de pensie cu 13,8% – rata inflației) împărțit la 25 de ani de cotizare, pentru că acesta este numărul de ani mediu de cotizare, şi este egal cu 81 de lei.
Pensia va fi calculată luând în considerare valoarea punctului de referință. Acesta va fi înmulțit cu numărul de puncte.
Punctul de referință este valoarea punctului de pensie împărțit la 25.
Numărul total de puncte reprezintă suma punctelor de contributivitate, puncte stabilitate și puncte perioade assimilate și necontributive.
Formula de calcul: VPR x NR. TOTAL PCT
VPR (valoarea punctului de referință) = VPP : 25
NR. TOTAL PCT.= puncte contributivitate + puncte stabilitate + puncte perioade asimilate si necontributive
Ce înseamnă fiecare dintre variabile:
Punctele de necontributivitate: anii petrecuți în armată, șomaj sau facultate (0,25 puncte de fiecare an).
Punctele de contributivitate : Ai contribuit 35 de ani, primești 35 de puncte. Ai contribuit 25 de ani, primești 25 de puncte.
Punctele de stabilitate sunt punctele pe care le iei în plus pentru că ai rămas în câmpul muncii peste cei 25 de ani.
Punctul de stabilitate este un fel de bonus care acordă astfel:
– 0,50 puncte/an, pentru anii din intervalul 26 – 30 de rămânere în muncă, inclusiv;
– 0,75 puncte/an, pentru anii din intervalul 31 – 35, inclusiv;
– 1 punct/an, pentru anii din intervalul 36 -40 ş.a.m.d.
La calculul pensiei va fi avut în vedere venitul brut pentru care s-a reținut contribuția de asigurări sociale.
În situația în care, din diverse motive, nu se poate face dovada acestor venituri brute cu documente, la calculul punctajelor se utilizează, ca și in prezent, salariile din carnetul de muncă și sporurile permanente.
E important de menționat că, pe de o parte, majorarea pensiilor face parte dintr-o lege deja existentă, Legea 282 din 19 octombrie 2023, care a făcut subiectul a multiple amânări până să intre în vigoare după ce s-a aflat în dezbatere o perioadă foarte lungă de timp, și, pe de altă parte, deși necesare pentru bunăstarea cetățenilor, majorările au loc într-un moment în care FMI a oferit avertizări serioase cu privire la decizii populiste de majorare a veniturilor care ar putea duce România și mai aproape de incapacitatea de plată. Cu toate acestea, creșterile preconizate pentru 2024 pentru pensii se vor ridica la un procent de 40%.
Aceste ajustări vor viza doar anumite categorii de pensii și sunt programate să aibă loc după o etapă de recalculare care ar trebui finalizată până la debutul lunii septembrie. Potrivit autorităților, este relativ simplu pentru persoane să determine câte puncte de pensie au acumulat, deoarece „calculul punctajului lunar se bazează pe venitul brut lunar obținut sau, după caz, pe venitul lunar asigurat ce a servit drept bază pentru contribuția de asigurări sociale, raportat la salariul mediu brut pe economie folosit în calculul bugetului de asigurări sociale de stat pentru anul respectiv”.
O noutate în calculul pensiilor este includerea orelor suplimentare, premiilor, perioadelor petrecute în armată, facultate sau șomaj. Totalul acestor puncte bonus acumulate va fi multiplicat cu punctul de referință, stabil la 81 de lei.De asemenea, în premieră, se va lua în considerare și situația mamelor, permițându-le femeilor cu cel puțin un copil să se pensioneze cu șase luni mai devreme. Documentele necesare recalculării pensiilor urmează să fie distribuite celor aproximativ 3.5 milioane de pensionari din țară în luna mai, iar plățile efective vor fi realizate în septembrie.Termenul limită stabilit pentru recalcularea tuturor pensiilor din România este începutul toamnei. Se speră că această recalculare va contribui exclusiv la creșterea anumitor pensii, fără a reduce valoarea pensiilor care sunt deja la un nivel scăzut. În același timp, autoritățile subliniază că scopul recalculării este de a „elimina inechitățile din sistemul de pensii publice, având în vedere că există pensionari cu stagii de cotizare și venituri similare care primesc pensii de diferite valori”.
Pensiile sub 3.000 de lei ar putea fi scutite de impozite din septembrie
În cadrul unei solicitări adresate recent Ministerului de Finanțe, Premierul Marcel Ciolacu a cerut evaluarea consecințelor financiare ale exceptării de la impozitare pentru pensiile cuprinse între 2.000 și 3.000 de lei. „Anticipăm recomandările Ministerului de Finanțe pentru a determina dacă bugetul ne permite, în urma creșterii de 13,8% și a recalculării pensiilor din 1 septembrie, să implementăm această măsură de scutire fiscală până la pragul de 3.000 de lei”, a declarat Marcel Ciolacu, potrivit HotNews.Într-o intervenție la o ședință de Guvern, premierul a abordat diverse speculații legate de vizita FMI și de situația pensiilor, subliniind că recalcularea pensiilor va avea loc la data stabilită, 1 septembrie, fără alte modificări sau tranșe suplimentare. Menționăm că, în prezent, pensiile sub 2.000 de lei nu sunt impozitate, iar scopul este de a examina viabilitatea extinderii acestei scutiri până la 3.000 de lei.Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a menționat că această potențială măsură fiscală ar afecta peste 1,28 milioane de cetățeni români cu pensii între 2.001 și 3.000 de lei. Surse oficiale guvernamentale au estimat că impactul bugetar al acestei inițiative ar fi în jurul valorii de 2 miliarde de lei anual, potrivit sursei citate.
Ce conține, efectiv, Legea Pensiilor (Legea 282/2023) și ce critici i se aduc
Legea 282 din 19 octombrie 2023 a adus schimbări în domeniul fiscalizării veniturilor din pensii în România, modificând în primul rând articolul 101 din Codul fiscal. Schimbările, intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2024, vizează modul în care se calculează și se reține impozitul pe veniturile din pensii, stabilind cote de impunere diferite în funcție de natura contributivă sau necontributivă a veniturilor pensionarilor.Conform articolului modificat, plătitorii de venituri din pensii sunt obligați să calculeze lunar impozitul, să-l rețină și să-l plătească la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare. Această reținere constituie un impozit final pe venitul din pensii (Art. 101 – (1)).Impozitarea se aplică astfel:Pentru venitul din pensii bazat pe principiul contributivității, se deduce un plafon neimpozabil de 2000 de lei, aplicându-se o cotă de 10% indiferent de nivelul venitului.Veniturile cu componente atât contributive, cât și necontributive, după deducerea plafonului neimpozabil, se impun diferit: partea contributivă la o cotă de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică cote progresive de 10%, 15%, sau 20%, în funcție de nivelul venitului comparativ cu salariul mediu net și brut pe economie.
Veniturile exclusiv necontributive sunt impozitate progresiv, similar cu partea necontributivă menționată anterior (Art. 101 – (2)).Pentru veniturile din pensii stabilite pentru perioade anterioare sau sumele actualizate cu indicele de inflație, impozitul se calculează și se reține separat de drepturile lunii curente, fiind considerat impozit final. Această prevedere se aplică și veniturilor determinate de hotărâri judecătorești definitive (Art. 101 – (8)).În final, legea mai oferă contribuabililor posibilitatea de a direcționa până la 3,5% din impozitul pe venit datorat către entități nonprofit, unități de cult sau pentru acordarea de burse private, conform unor reglementări specific, printre alte prevederi.Înainte și în momentul intrării acesteia în vigoare, voci din mediul de afaceri și din sindicatele care reprezintă interesele mediului privat au atacat vehement noua lege. Legea sancţionează salariații și celelalte persoane active, singurii beneficiari reali ai acestei legi fiind actualii pensionari, pentru o perioadă scurtă de timp, susţinea Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS) în noiembrie anul trecut.Printre cele mai frecvente critici aduse Legii pensiilor se numără ridicarea vârstei de pensionare pentru femei, care va creşte eşalonat la 65 de ani până în 2035.
Totodată, legea nouă, deşi recunoaşte perioadele necontributive ca fiind asimilate, acestea nu mai sunt cuantificate în stagiul minim de cotizare, excepţie făcând concediul pentru creşterea copilului care este asimilat de lege stagiului contributiv. „Prin această prevedere în fapt Guvernul operează o creştere a stagiului de cotizare minim şi cel complet”, acuza BNS anul trecut.Totodată, BNS a atras atenţia că în caz de accidente de muncă nu se mai poate primi pensie de invaliditate fără stagiu de cotizare. Accidentele de muncă au acelaşi tratament că accidentele obişnuite, nu se precizează în lege care este stagiul necesar pentru a beneficia de pensie de invaliditate, probabil se vor preciza aceste stagii prin normele de aplicare ale legii. Punctajele acordate pentru stagiul potenţial pentru persoanele pensionate pe caz de invaliditate se reduc semnificativ – pentru grupa 1 de la 0,7 la 0,25, pentru grupa 2 de la 0,55 la 0,2 şi la grupa 3 de la 0.35 la 0.1.
