Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt sărbătoriți în fiecare an pe 29 iunie. Această sărbătoare este dedicată lor pentru că amândoi au murit în aceeași zi, pe 29 iunie, în anul 67 d.Hr. Cu toate acestea, modul în care au murit martiric este diferit: Pavel, fiind cetățean roman, a fost decapitat, iar Petru a fost răstignit cu capul în jos.
În tradiția iconografică, Sfântul Petru este adesea reprezentat ca un bătrân cu barbă rotundă, în timp ce Sfântul Pavel este pictat chel și cu barba cenușie. Aceste reprezentări distincte îi ajută pe credincioși să îi identifice pe cei doi apostoli în icoane și picturi religioase.
În ziua prăznuirii Sfinților Apostoli Petru și Pavel, în majoritatea regiunilor țării, credincioșii aduc la biserică mere, colivă, colaci și miere în faguri pentru a fi sfințite. După slujbă, aceste alimente sunt împărțite celor nevoiași în amintirea celor plecați dintre noi.
Tradiția populară afirmă că în această zi cerurile se deschid, iar rugăciunile sunt ascultate.
Se spune că la miezul nopții, Sfântul Petru poate fi zărit pentru o clipă, așezat la dreapta Tatălui, conform creștinortodox.ro.
Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Această sărbătoare marchează și mijlocul verii agricole sau perioada secerișului. Sfântul Petru este recunoscut ca protector al agriculturii și al recoltelor. În această zi, gospodarii calcă ceapa și usturoiul. Credința spune că aceasta aduce bogăție și rodnicie în recolte.
Conform tradiției populare, se mai spune că atunci când Sfântul Petru plesnește din biciul său, scânteile care cad se transformă în licurici pe pământ, aducând lumină și binecuvântare în casele oamenilor.
Superstiții de Sfinții Apostoli Petru și Pavel
În plus față de tradițiile menționate, sărbătoarea de Sfinții Apostoli Petru și Pavel aduce cu sine și câteva superstiții, conform tradițiilor populare în România:
Oamenii cu pistrui ar trebui să se spele pe față cu apă la miezul nopții, când cântă cocoșul. Se spune că astfel, pistruii nu se vor mai înmulți.
Dacă fulgeră de Sfinții Petru și Pavel, se crede că nucile și alunele vor fi viermănoase.
În această zi este sărbătoarea lupilor. Nu se pun capcane și lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru a îmblânzi aceste animale sălbatice și a preveni furturile de vite din gospodării.
În mediul rural, mamele oferă fiicelor talismane speciale – o pungă roșie în care se păstrează un cățel de usturoi și frunze de pelin. Aceste talismane sunt purtate timp de trei zile pentru a proteja fetele de farmece și de iele. Ielele ar putea fura norocul lor.
Motivul pentru care nu se mănâncă mere
Tradiția spune că, începând din 29 iunie, privighetorile și cucii nu mai cântă și se transformă în șoimi. Ei revin la forma inițială de Buna Vestire. De asemenea, femeile nu ar trebui să mănânce mere până în această zi, pentru a fi sănătoase.
Din respect pentru rudele trecute la viața veșnică, fetele și femeile tinere nu au voie să mănânce mere până la ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei răposați. După această zi, tinerele pot consuma mere; în schimb, femeile vârstnice pot mânca mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie.