Legea te obligă dacă locuieşti la curte. Trebuie să plăteşti banii la comun cu vecinii tăi

Conform legii, în general, nu este permisă construirea unui gard cu o înălțime mai mare de 2 metri, cu excepția cazurilor în care regulamentele de urbanism prevăd condiții derogatorii.

A sta la curte aduce o serie de beneficii, dar vine la pachet şi cu multe obligaţii. În mod normal, construcția gardului dintre vecini trebuie să fie o lucrare autonomă durabilă din perspectiva dreptului civil, conform articolului 578 din Codul Civil, care afirmă: ”(2) Lucrările autonome sunt construcţiile, plantaţiile şi orice alte lucrări cu caracter de sine stătător realizate asupra unui imobil.”

Înălțimea gardului nu poate fi stabilită decât prin autorizația de construire și, evident, nu ar trebui să fie un gard care să provoace o umbrire nejustificată vecinului.

Prin urmare, reglementările de urbanism din diferitele zone ale țării pot permite sau nu ridicarea unui gard până la anumite înălțimi. Totuși, conform legii, în general, nu este permisă construirea unui gard cu o înălțime mai mare de 2 metri, cu excepția cazurilor în care regulamentele de urbanism prevăd condiții derogatorii.

„(2)În lipsa unor dispoziţii legale, a regulilor de urbanism sau a obiceiului locului, înălţimea zidului comun se stabileşte de părţi, dar fără a depăşi 2 metri, socotindu-se şi coama zidului”, prevede Art. 662 alin. 2 din Codul Civil.
Prin urmare, înălțimea maximă a gardului dintre vecini este de 2 metri, cu excepțiile prevăzute de lege.

Un gard despărțitor între vecini trebuie să respecte dreptul la proprietate și posesie al ambilor vecini și să nu fie amplasat doar pe o singură parte a proprietății. De asemenea, trebuie să permită scurgerea apei de pe el pe ambele fonduri de proprietate.

În primul rând, conform Codului Civil, gardul sau zidul care separă proprietățile este considerat proprietate comună.

Astfel, conform articolului 660 din Codul Civil, se stipulează că (1) „Zidul, șanțul, precum și orice altă despărțitură între două fonduri sunt prezumate a fi în proprietatea comună a vecinilor, dacă nu rezultă contrariul din titlul de proprietate, dintr-un semn de necomunitate ori dacă proprietatea comună nu a devenit proprietate exclusivă prin uzucapiune, în condițiile legii.”

Chiar și această proprietate comună, fie ea și o mică fâșie de pământ, poate fi dobândită prin uzucapiune, în conformitate cu legea. Construcția gardului între vecini este obligatorie pentru ambele părți.

Niciun vecin nu poate refuza să contribuie la construcția gardului conform articolului 662 din Codul Civil, care stipulează că (1) „Oricare dintre vecini îi poate obliga pe proprietarii fondurilor învecinate să contribuie la construirea unei despărțituri comune”.

Ce trebuie făcut dacă vecinul nu contribuie la construirea gardului

În acest caz, vecinul are două opțiuni, potrivit indrumari-juridice.eu.

În prima situație, poate soma conform procedurii indicate mai sus vecinul său să contribuie de la bun început la cheltuielile pentru construirea gardului. Dacă acesta refuză, poate fi chemat în judecată, iar legea privind gardurile între vecini poate ajuta la câștigarea procesului în instanță. Alternativ, în cazul în care vecinul construiește gardul cu banii săi, poate solicita instanței de judecată să oblige vecinul să îi plătească valoarea gardului ridicat.

Aceste situații pot genera numeroase litigii deoarece există adesea diferențe semnificative între puterea financiară a unui vecin și a altuia. În acest sens, este important să ținem cont că în instanță putem obține reducerea prețului solicitat de vecin pentru construirea gardului, dacă aceasta este considerată exagerată.

Se oferă drept exemplu un caz în care un client a fost chemat în judecată pentru a plăti 35.000 de euro pentru construirea unui gard de către vecinul său. Persoana respectivă a câștigat lupta în instanţă, deoarece o astfel de cerere exagerată din partea vecinului era complet ilegală.

Pe de altă parte, dacă vă confruntați cu un vecin care refuză să contribuie la construirea gardului și sunteți de bună credință, este absolut normal să mergeți în instanță pentru a vă recupera banii cheltuiți pentru acel gard.

Gândul la limitele proprietății și drepturile de hotar poate trece neobservat, dar devine esențial atunci când vrei să construiești sau să plantezi ceva pe terenul tău. Este important să fii conștient de distanța legală pe care trebuie să o respecți față de proprietatea vecinului tău, deoarece nerespectarea acesteia poate atrage sancțiuni și amenzi considerabile. Potrivit legii, distanța de la casă la linia de hotar trebuie să fie de minim 60 de centimetri.

Conform articolului 612 din Codul civil, orice construcții, lucrări sau plantații se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanțe minime de 60 de centimetri față de linia de hotar, pentru a nu aduce atingere drepturilor proprietarului vecin. Derogările de la această distanță minimă pot fi făcute doar prin acordul părților exprimat printr-un înscris autentic.

În ceea ce privește construirea unui gard, atât tu, cât și vecinul tău, trebuie să contribuiți în mod egal la realizarea acestuia. Dacă vecinul refuză să contribuie la construirea gardului, poți să-l construiești pe cont propriu, având posibilitatea ulterioară de a-i cere o parte din banii cheltuiți, conform articolului 560 din Codul civil.

Pentru a construi un gard solid, este recomandat să folosești materiale de calitate și rezistente la intemperii, precum lemnul tratat sau metalul tratat împotriva coroziunii. De asemenea, este important să construiești un fundament solid pentru gard și să protejezi materialele folosite împotriva deteriorării, aplicând tratamente de protecție adecvate.

Respectarea regulilor legale în construirea casei și a gardului nu numai că te protejează de sancțiuni și amenzi, dar contribuie și la menținerea unei relații bune cu vecinii tăi și la evitarea potențialelor dispute legale. Este esențial să fii informat și să consulți un specialist înainte de a începe lucrările de construcție pentru a te asigura că respecți toate reglementările legale în vigoare.