Un fost judecător CCR știe ce se va întâmpla cu candidatura lui Călin Georgescu la Alegerile Prezidențiale 2025. Este știrea momentului în România

Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a comentat recent scenariul potrivit căruia Călin Georgescu și-ar putea încerca din nou șansele în cursa pentru alegerile prezidențiale. Într-o intervenție la Antena 3 CNN, Toader a subliniat că, în absența unor fapte imputabile lui Georgescu, acesta ar trebui sau ar putea avea dreptul să candideze. Totodată, el a atras atenția că judecătorii Curții Constituționale pot lua în calcul nu doar faptele de natură penală, ci și eventuale manipulări sau influențe ale voinței electorale, scrie huff.ro.

Cadrul general: candidatura lui Călin Georgescu și rolul CCR

Tudorel Toader a făcut referire la libertatea de a candida, subliniind că „în lipsa unor fapte imputabile lui Călin Georgescu, acesta ar trebui, va putea să candideze și românii să voteze”. Practic, fostul ministru al Justiției pledează pentru ideea că dreptul de a se înscrie în cursa electorală nu poate fi îngrădit arbitrar, ci doar în măsura în care există, în mod clar, fapte dovedite care să determine excluderea unui candidat.

În plus, el a amintit un principiu des invocat de Curtea Constituțională: „esența democrației este faptul că minoritatea se exprimă și majoritatea decide”. Astfel, voința electoratului rămâne decisivă, iar orice dubiu legat de corectitudinea procesului de votare cade în sarcina autorităților electorale și a instanțelor.

Posibilitatea repetării unor probleme electorale: precedentul Șoșoacă

Întrebat dacă situația lui Călin Georgescu ar putea semăna cu precedentul creat de cazul Dianei Șoșoacă, Toader a precizat că, la momentul scrutinului anterior, Georgescu a fost validat de Biroul Electoral Central (BEC) și nu i s-au reținut niciun fel de fapte similare celor imputate senatoarei Șoșoacă.

• „Hotărârea privind-o pe Șoșoacă cu nume și prenume s-a referit la persoană, hotărârea de anulare a alegerilor s-a referit la procesul electoral” a subliniat fostul ministru, arătând că există diferențe esențiale între cele două spețe.
• În cazul Dianei Șoșoacă, Curtea Constituțională a analizat atât comportamentul, cât și posibile încălcări ale legislației electorale care au dus la concluzia că alegerile respective au fost viciate.

Tudorel Toader a ținut să evidențieze că, pentru Georgescu, „a trecut prin filtrul Curții Constituționale, a trecut de BEC și nu i s-au reținut astfel de fapte similare celor reținute de Diana Șoșoacă”. Concluzia lui este că, neexistând probleme similare, Georgescu ar putea să reintre în cursă, întrucât, „în opinia mea, în lipsa unor fapte imputabile lui Călin Georgescu, acesta ar trebui, va putea să candideze și românii să voteze.”

Unde intervine Curtea Constituțională în validarea candidaților

Candidaturile la alegerile prezidențiale sunt validate, inițial, de Biroul Electoral Central, însă Curtea Constituțională a României (CCR) are un rol crucial în ceea ce privește contestarea și validarea rezultatelor. Conform lui Tudorel Toader, CCR poate ține cont nu doar de eventuale fapte penale, ci și de cele care intră în sfera contravențiilor, a manipularilor sau a influenței nelegitime a voinței alegătorului.

„(…) Sunt contravenții, sunt manipulări, influențe ale voinței alegătorului, care n-au conținut penal. Că toată procedura electorală nu poate fi viciată doar prin penal.”

Cu alte cuvinte, dacă există acuzații potrivit cărora procesul electoral ar fi fost fraudat nu neapărat prin fapte penale, ci prin practici ce pot fi încadrate ca încălcări ale legislației electorale, Curtea Constituțională are competența de a analiza și de a decide dacă respectivele nereguli afectează sau nu validitatea unui candidat sau a rezultatelor alegerilor.

Importanța finalizării anchetelor penale în context electoral

Tudorel Toader a adus în discuție și faptul că, în cazul unor acuzații de natură penală, „nu are timp să le tranșeze, să le stabilească definitiv instanța de judecată” în perioada scurtă a campaniei și a validării scrutinului. Este vorba despre durata inevitabilă a procedurilor judiciare, care pot depăși calendarul electoral.

Chiar dacă pot apărea suspiciuni penale, până la rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătorești, prezumția de nevinovăție rămâne de aplicat, iar candidatura nu poate fi exclusă automat. Prin urmare, acest argument susține încă o dată afirmația potrivit căreia „neexistând fapte imputabile care să fie confirmate legal, candidatul își menține dreptul de a se înscrie în cursa electorală”.

Constrângerile funcției prezidențiale și dezideratele democratice

În aceeași intervenție, fostul ministru al Justiției a punctat și aspectul retoricii din campaniile electorale. Multe dintre promisiunile făcute de candidați depășesc, în mod frecvent, competențele constituționale ale președintelui și sunt folosite doar în scop de „captațio”, pentru a atrage votul cetățenilor.

• „Oricine va fi ales, va ieși din retorica electorală și va intra în constrângerile demnității de președinte”, afirmă Tudorel Toader, făcând aluzie la faptul că, odată ajuns în funcție, un președinte nu poate depăși limitele prevăzute de Constituție, fără a provoca un conflict juridic de natură constituțională.

Așadar, chiar dacă, în dezbaterile electorale, candidații pot face promisiuni generoase, aceste declarații trebuie mereu încadrate în atribuțiile reale pe care le are președintele României. În plus, Toader a menționat că, în trecut, am asistat la numeroase conflicte juridice de natură constituțională generate de depășirea competențelor, însă acestea au fost mereu tranșate de CCR.

• Libertatea de a candida: Conform lui Tudorel Toader, Călin Georgescu are tot dreptul de a-și încerca din nou șansele la prezidențiale, atâta timp cât nu i se pot imputa fapte concrete care să îi anuleze dreptul de a participa în cursă.
• Rolul CCR: Curtea Constituțională e chemată să verifice corectitudinea procesului electoral și să decidă asupra validității rezultatelor. Această validare nu vizează doar fapte de natură penală, ci și alte tipuri de încălcări electorale.
• Precedentul Șoșoacă: Spre deosebire de cazul Dianei Șoșoacă, unde existau fapte reținute clar, Călin Georgescu nu a avut asemenea probleme în trecut, ceea ce întărește probabilitatea ca el să poată candida.
• Democrația și voința electoratului: În ultimă instanță, majoritatea decide. Tudorel Toader a amintit principiul fundamental al democrației, conform căruia minoritatea se exprimă, însă voința majorității este cea care înclină balanța în favoarea unui candidat sau a altuia.
• Constrângerile constituționale: Dincolo de orice promisiune electorală, un președinte ales trebuie să respecte întocmai limitele impuse de Constituție, neputând acționa în mod discreționar.

În concluzie, discuția despre o posibilă nouă candidatură a lui Călin Georgescu scoate în evidență atât dreptul fundamental de a fi ales, cât și rigorile pe care le impun legislația și controlul Curții Constituționale. Conform opiniilor exprimate de Tudorel Toader, în absența unor fapte grave și dovedite, ușa competiției electorale rămâne deschisă, iar verdictul final aparține întotdeauna electoratului.