Ministrul propus pentru ministerul Muncii, Simona Bucura Oprescu, care a deţinut acelaşi portofoliu şi în guvernul trecut, a evitat să spună dacă pensiile vor creşte sau nu de la 1 ianuarie.
„Cu privire la decizia politică pentru 2025, aici trebuie să ţinem cont şi de viziunea întregii coaliţii, dar şi de posibilităţile României pentru 2025”, a afirmat Bucura Oprescu, răspunzând mai multor întrebări pe această temă, pe care le-a primit în timpul audierii sale pentru funcţia de ministru în viitorul Executiv.
„Cu privire la întrebarea pe care mi-aţi adresat-o mai mulţi dinte dvs, cu privire la aplicarea legii 360. Astăzi este o realitate, am spus deja, faptul că pensiile românilor au crescut. Cu privire la decizia politică pentru 2025, aici trebuie să ţinem cont şi de viziunea întregii coaliţii, dar şi de posibilităţile României pentru 2025.
Sunt convinsă că foarte curând, pe baza datelor pe care ni le va pune la dispoziţie Ministerul Finanţelor, decizia va fi comunicată oficial de noul guvern al României”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, potrivit News.ro. Senatorul Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii, care a pus această întrebare, a replicat: „Sunt semnale că îngheţaţi creşterea pensiilor. Răspunsul dvs. pe care îl interpretez în sensul de a depinde de Ministerul Finanţelor şi de resursele de acolo îmi cam confirmă acest lucru”.
Măsuri de urgenţă după cea mai dură lovitură primită de economie: pensii şi salarii îngheţate sau chiar taxate mai dur
Lovitură dură pentru economie. Din cauza haosului politic şi a deficitului uriaş, cea mai mare agenţie de rating din lume a retrogradat perpectiva ţării noastre la negativă. Ne putem aştepta la împrumuturi mai scumpe şi investiţii mai puţine. Am putea ajunge chiar la mâna FMI, la fel ca în 2010, dacă nu luăm urgent măsuri. Cu bugetul pe minus, viitorii guvernanţi iau în calcul îngheţarea pensiilor şi a salariilor.
Agenţia de rating Fitch ne-a dat cartonaşul galben şi avertizează: îl vom primi pe cel roşu, dacă nu facem ordine în buget. SCRIS 1 Aşa poate fi tradusă revizuirea perspectivei României de la „Stabilă” la „Negativă”. În faţa pericolului retrogradării, Bursa de la Bucureşti a deschis pe roşu. ilustratie
„Avem o perspectivă negativă care, cumva, trage un semnal de alarmă asupra perioadei actuale pe care o parcurgem, generată de fărâmiţarea deciziei în Parlament şi de constituirea Guvernului. Trebuie să fie urmată de luarea măsurilor de consolidare fiscal-bugetară”, a declarat Marcel Boloş, ministrul Finanţelor.
Seninătatea oficialilor noştri nu se potriveşte cu prognozele sumbre Fitch. Vom încheia anul cu un deficit de peste 8%, datoria publică va exploda în anii următori, iar creşterea economică va fi firavă. În aceste condiţii, am putea fi retrogradaţi de la treapta „BBB-„, ultima treaptă recomandată investițiilor, la categoria „junk”. Un scenariu catastrofal pentru economie, dar şi pentru bugetele personale.
„Riscăm să fim downgradaţi. Înseamnă că noi poporul, şi companiile, ne vom finanţa mai scump în 2025 cu cel puţin 2%. O familie cu un credit ipotecar de 60.000 euro, cu 2% dobândă mai mare, rata va creşte de la 1.700 la 2.300 de lei, deci cu 500 de lei mai scump. Va fi foarte greu să găsim finanţare externă. Probabil, riscam un plan de austeritate coordonat cu Fondul Monetar Internaţoonal, cum a fost în 2010”, explică specialistul economic Observator, Iancu Guda.
Practic, ratingul viitor va depinde de stabilitatea politică şi de cât de credibil va fi programul Guvernului de reducere a deficitului bugetar.
„Foarte important este să avem cât mai repede un Guvern care să poată să dea încredere că este în stare să redreseze financiar bugetul Romaniei, după dezastrul pe care l-au cauzat guvernul Ciolacu şi Ministerul Finanţelor condus de Boloş”, spune analistul fiscal, Gabriel Biriş.
Coaliţia pro-europeană ar putea veni cu soluţia radicală: îngheţarea pensiilor şi salariilor, un scenariu despre care a vorbit liberalul Ciprian Ciucu. Şi creşterea taxării pe muncă ar fi o măsură agreată de coaliţie. În loc de 41,5% la sută din brut cât dăm acum la stat, taxarea ar putea creşte la 45%. De exemplu, la un salariu brut de 10.000 de lei, netul ar scădea cu 350 de lei. „Ar fi ultima mare nenorocire pe care o face domnul Boloş”, spune analistul fiscal Gabriel Biriş.
Ce promite coaliţia pro-europeană
Deocamdată, în faţa camerelor, liderii partidelor pro-europene nu-şi asumă nicio măsură nepopulară. Coaliția pro-europeană promite reducerea taxării muncii cu până la 5% pentru românii cu venituri mici și pentru cei care au copii. Asta înseamnă un venit net mai mare cu până la 200 lei. În plus, studenții cu vârsta mai mică de 26 de ani care lucrează ar urma să fie scutiți de plata contribuției la sănătate de 10%. La fel și pensionarii care au un loc de muncă.
În ziua în care a venit avertismentul agenţiei, premierul Ciolacu a vorbit despre cât de performantă a fost economia în mandatul său. „Sunt mândru că am putut contribui, într-o mică măsură, la ceea ce este România acum. O putere economică regională, cu un Produs Intern Brut ce depășește anul acesta 355 miliarde euro”, a declarat Marcel Ciolacu. Agenţia Fitch este îngrijorată şi de creşterea datoriei publice, care ar putea ajunge la 70% în 2028.
