Joi, poliția olandeză a început să caute cu detectoarele de metale comoara dacică furată în urmă cu câteva săptămâni de la muzeul din Drents. Anchetatorii verifică terenul dintre muzeu și zona în care a fost arsă prima mașină pe care au folosit-o hoții.
Potrivit unor informații obținute de Antena 3 CNN, poliția olandeză ar fi primit un pont potrivit căruia în acea zonă s-ar putea afla indicii importante care să-i ajute pe anchetatori la găsirea celor patru obiecte din Tezaurul României, care au fost furate de la muzeul olandez.
Se fac căutări într-o zonă destul de extinsă, cu detectoarele de metal. Poliția confirmă faptul că nu există suspiciuni că acolo s-ar putea afla cele patru obiecte furate, însă, cu siguranță, vor găsi indicii importante.
Între timp, doi dintre suspecți au primit prelungire la arestul preventiv pentru încă 90 de zile. Este vorba despre cei doi bărbați, femeia beneficiind de o măsură mai blândă. Cel puțin momentan, arestul ei a fost prelungit cu 30 de zile, urmând ca după această perioadă să-i fie reevaluată situația.
În perioada următoare vor fi făcute și alte audieri, în așa fel încât autoritățile din Olanda să reușească să afle ce s-a întâmplat cu obiectele de tezaur și unde se află cel de-al 4-lea individ, pentru că la el s-ar putea afla în acest moment coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice.
Pe de altă parte, vin vești și din România. Omul de afaceri olandez stabilit în Capitală, care s-a oferit inițial să dea o recompensă de 100.000 euro celui care va contribui la găsirea obiectelor, anunță acum că a mărit valoarea recompensei la 250.000 euro, bani pe care este dispus să îi ofere pentru găsirea celor patru obiecte.
Cei trei suspecţi în cazul furtului pieselor de tezaur dacic din Olanda rămân în arest. Mandat de 90 de zile pentru doi dintre ei
Cei trei suspecţi arestaţi pentru furtul Coifului de Aur de la Coţofeneşti și a trei brățări dacice de aur din Muzeul Drents din Assen nu vor fi eliberaţi deocamdată. Doi bărbați vor rămâne în arest pentru încă 90 de zile, iar arestarea preventivă a femeii suspecte a fost prelungită cu 30 de zile, potrivit RTV Drenthe, citată de News.ro.
Decizia a fost luată de Camera de consiliu a tribunalului din Noord-Nederland. La 9 mai, cei trei vor fi prezentați pentru prima dată în faţa judecătorului.
Cei doi bărbaţi şi o femeie din Heerhugowaard sunt suspectaţi de implicare în jaful din muzeu, care a avut loc în noaptea de 24 spre 25 ianuarie. În cadrul anchetei, poliţia a distribuit numele şi fotografiile celor doi bărbaţi suspecţi: Bernhard Z. şi Douglas W.
Prin divulgarea identităţii acestora, poliţia speră să afle cât mai curând posibil unde au dispărut piesele de tezaur. De asemenea, poliţia caută un al patrulea suspect, ale cărui fotografii au fost difuzate atunci când acesta se afla la Praxis din Assen, cu o zi şi jumătate înainte de furtul de artă.
Coiful și brățările nu au fost găsite
Coiful de la Coţofeneşti şi cele trei brăţări dacice de aur furate erau expuse la Muzeul Drents din Olanda, în cadrul expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului”.
Furtul celor patru comori româneşti din aur de la Muzeul Drents ar putea costa statul olandez 5,8 milioane de euro dacă artefactele nu sunt recuperate. Muzeul Drents a asigurat Coiful de aur şi cele trei brăţări împrumutate din România pentru 5,8 milioane de euro. Întreaga colecţie de 673 de obiecte este asigurată pentru peste 30 de milioane de euro.
Între timp, 350 dintre piesele expuse la Muzeul Drents au fost expuse din nou la muzeele din România începând de miercuri, 12 februarie.
Obiectele de tezaur au revenit în țară la data de 31 ianuarie, iar săptămâna trecută au fost aduse din Canada și piesele dintr-o altă expoziție, denumită „First Royals of Europe”, exponate ce au fost văzute de 124.000 de persoane la Canadian Museum of History din Gatineau din Quebec, Canada.
Ilie Bolojan a vorbit şi despre tema stabilităţii, continuitate în politică externă şi organizarea alegerilor prezidenţiale
Preşedintele interimar a subliniat că prioritatea principală a mandatului său este asigurarea stabilităţii economice, sociale şi politice a ţării, avertizând că riscul unei crize majore este real şi că nu există timp de pierdut. În acest context, a evidenţiat necesitatea unei colaborări eficiente între toate nivelurile administraţiei publice pentru a asigura o guvernare responsabilă şi eficientă.
În plan extern, Bolojan a promis o reprezentare demnă a României: „Ţara noastră va fi bine reprezentată pe plan extern, cu demnitate şi seriozitate. Ceea ce va prima va fi interesul naţiunii noastre, astfel încât fiecare cetăţean să simtă că este protejat şi apărat”.
Un alt aspect important al mandatului său îl constituie organizarea alegerilor prezidenţiale.
„Transmit tuturor românilor un mesaj fără echivoc. Vom avea alegeri corecte şi transparente! Votul este fundamentul democraţiei şi asigurarea unor alegeri care să nu fie puse sub semnul întrebării reprezintă un pas major pentru ca românii să-şi recapete încrederea în instituţii.
De aceea, voi face toate demersurile către toţi cei responsabili să contribuie cu profesionalism şi bună credinţă la organizarea unor alegeri libere şi corecte”, a declarat Bolojan, precizând că votul este fundamentul democraţiei şi că va face toate demersurile necesare pentru organizarea unui scrutin liber şi corect.
Preşedintele interimar a reafirmat angajamentul său faţă de cetăţeni
În încheiere, preşedintele interimar a reafirmat angajamentul său faţă de cetăţeni, subliniind că îşi asumă cu toată responsabilitatea funcţia de şef al statului şi că va face tot ce îi stă în putere pentru ca fiecare român să poată avea încredere în cei care îi reprezintă.
A accentuat că, pentru toţi cei aflaţi în serviciul public, indiferent de poziţia ocupată, nu există altă opţiune decât aceea de a fi în slujba oamenilor, aşteptând ca fiecare instituţie şi fiecare angajat să acţioneze în interesul cetăţenilor.
„Aici, în faţa dumneavoastră, a românilor, vă spun că îmi asum cu toată responsabilitatea poziţia de Preşedinte interimar al României pentru a face tot ce ţine de mine pentru ca fiecare cetăţean să simtă că poate să aibă încredere în cei care îi reprezintă.
Pentru toţi cei care suntem în serviciile publice, indiferent unde ne desfăşurăm activitatea, nu există alternativă decât să fim în slujba oamenilor şi am aşteptarea ca fiecare instituţie şi fiecare angajat să lucreze pentru cetăţeni. Scopul meu, în calitate de Preşedinte interimar, este să redau încrederea în instituţiile publice, iar la finalul acestei perioade să vă pot privi în ochi, ştiind că am lucrat în interesul dumneavoastră şi convins de faptul că am acţionat cu integritate, demnitate şi grijă faţă de români.
Dumnezeu să aibă în pază ţara noastră şi pe toţi românii, oriunde s-ar afla!”, a spus Bolojan.
