În ultima perioadă, în contextul apariției pandemiei de COVID-19, dar și a unor forme de gripă și răceală din ce în ce mai agresive, mulți părinți se întreabă: Ce putem face pentru a ne menține copiii sănătoși? Există modalități de a întări sistemul imunitar și de a evita COVID-19 și alte boli?
Răspunsul este da, dar nu există baghete magice sau suplimente magice. Cel mai bun mod de a menține sistemul imunitar sănătos este, practic, să luați măsurile necesare pentru a vă menține sănătos. Evident, suplimentele pentru imunitatea copiilor (de exemplu, vitamine și multivitamine sau o serie de minerale) împreună cu utilizarea produselor de igienă pentru copii pot să contribuie la acest stil de viață sănătos, încă de la vârstele fragede ale copiilor.
Creșterea imunității la copii se bazează, în general, pe o alimentație sănătoasă, un program de odihnă corespunzător, adaptarea stresului și reducerea nivelului acestuia, cât de mult posibil.
În articolul de mai jos, vom discuta pe larg toate aceste aspecte. Dar întâi și întâi, să vorbim despre sistemul imunitar în sine.
Cum arată sistemul imunitar la copii
Sistemul imunitar protejează organismul copilului dumneavoastră de factori externi. Aceștia includ germeni (cum ar fi bacterii, viruși și ciuperci) și toxine (substanțe chimice produse de microbi). Sistemul imunitar este format din diferite organe, celule și proteine care toate lucrează împreună.
Când bebelușii sunt sugari, primesc celule imunitare de la mamă prin placentă și laptele matern, dacă aceasta alăptează. Sistemul imunitar al nou-născuților este insuficient dezvoltat față de cel al adulților și este alcătuit, în principal, din anticorpi proveniți de la mamă în timpul perioadei de viață intrauterină, prin pasaj transplacentar și al celor din laptele matern. Aceasta imunitate pasivă este, însă, de scurtă durată și își pierde din eficacitate în jurul vârstei de 6 luni a sugarului.
De la vârsta de 6 luni încolo, anticorpii materni transmiși copilului încep să scadă foarte mult, în acest moment sistemul imunitar al copilului nu este încă complet, dar abia la vârsta de 3-4 ani acest sistem poate produce pe deplin anticorpi. Anticorpii ajută la combaterea infecțiilor. Interacțiunea dintre sistemul imunitar pasiv și activ în perioada de la 6 luni la 3 ani este momentul în care copiii devin sensibili la boli infecțioase precum diareea, infecțiile respiratorii sau alergii.
Tipurile de anticorpi
Anticorpii sunt grupați în cinci clase, în funcție de localizarea lor. Fiecare este etichetat cu o literă care este atașată la o abreviere a termenului „imunoglobulină” (Ig).
- IgA – prezentă în transpirație, în salivă, lacrimi, mucus, lapte matern și în lichidul intestinal, IgA protejează împotriva agenților patogeni ingerați și inhalați. Este a doua cea mai abundentă clasă, reprezentând aproximativ 10-15% din anticorpii serici.
- IgD – se găsește pe suprafața celulelor B. Deși funcția sa exactă este neclară, experții cred că IgD sprijină maturarea și activarea celulelor B.
- IgE – prezenți, în principal, în piele, plămâni și în membranele mucoase, anticorpii IgE determină mastocitele (un tip de globule albe) să elibereze histamină și alte substanțe chimice în sânge. Ei ajută organismul la combaterea reacțiilor alergice, oferă protecție împotriva viermilor paraziți.
- IgG – cel mai comun anticorp, reprezentând aproximativ 70-75% din toate imunoglobulinele din corp. Se găsește în sânge, limfă și în intestine. Protejează împotriva bacteriilor și virușilor, prin îmbunătățirea fagocitozei, neutralizarea toxinelor și activarea complementului. IgG este singura clasă de anticorpi care traversează placenta de la mamă la făt, oferind astfel o protecție imunitară considerabilă nou-născuților.
- IgM – prezenți în sânge și în sistemul limfatic, anticorpii IgM acționează ca primă linie de apărare împotriva infecțiilor. IgM reprezintă 5-10% din toți anticorpii din sânge. Este cea mai mare imunoglobulină secretată în primă fază de celulele plasmatice. IgM este cea mai veche clasă de imunoglobuline. Nu poate traversa bariera placentară, dar este prima imunoglobulină care poate fi sintetizată de făt.
Tipurile de sistem imunitar
Peste 1600 de gene sunt implicate în răspunsurile imune înnăscute și adaptive. Aceste gene sunt de mare importanță pentru susținerea vieții într-un mediu ostil. Cu toate acestea, sistemul imunitar este relativ imatur la naștere și trebuie să evolueze în timpul unei vieți de expunere la multiple provocări străine prin copilărie, prin vârsta adultă tânără și matură (inclusiv sarcină), până la declinul bătrâneții.
Sistemul imunitar înnăscut
Acesta este sistemul de răspuns rapid al copilului dumneavoastră. Este primul care răspunde când găsește un invadator. Este alcătuit din piele, corneea ochiului și membrana mucoasă care căptușește tractul respirator, gastrointestinal și genito-urinar. Toate acestea creează bariere fizice pentru a ajuta la protejarea corpului copilului dumneavoastră. Acestea protejează împotriva germenilor dăunători, a paraziților (cum ar fi viermii) sau a celulelor (cum ar fi cancerul). Sistemul imunitar înnăscut este moștenit. Este activ din momentul în care copilul tău se naște. Când acest sistem recunoaște un invadator, intră imediat în acțiune. Celulele acestui sistem imunitar înconjoară și acoperă agentul patogen, iar, în final, el este absorbit de aceste celule ale sistemului imunitar denumite fagocite.
Sistemul imunitar dobândit
Sistemul imunitar dobândit, cu ajutorul sistemului înnăscut, produce celule (anticorpi) pentru a vă proteja corpul de un anumit microb. Acești anticorpi sunt dezvoltați de celulele numite limfocite B, după ce corpul a fost expus invadatorului. Anticorpii rămân în corpul copilului dumneavoastră. Pot dura câteva zile până se formează anticorpii. Dar, după prima expunere, sistemul imunitar va recunoaște invadatorul și se va apăra împotriva acestuia. Sistemul imunitar dobândit se modifică în timpul vieții copilului dumneavoastră. Imunizările antrenează sistemul imunitar al copilului dumneavoastră să producă anticorpi care să-l protejeze de boli dăunătoare.
Celulele ambelor părți ale sistemului imunitar sunt produse în diferite organe ale corpului, inclusiv în măduva osoasă, adenoide, noduli limfatici, vasele limfatice, splină, timus și amigdale.
Cum creștem imunitatea copiilor
Există mai multe variante prin care putem să contribuim la creșterea imunității copiilor noștri. Alimentația pe care o adoptăm, prezența suplimentelor pentru imunitate, un stil de viață sănătos sunt doar câteva dintre aceste variante.
Importanța alăptării cu lapte matern
Laptele matern conține anticorpi care pot lupta împotriva infecțiilor. Acei anticorpi sunt prezenți în cantități mari în colostru, primul lapte care se excretă după naștere. Cu toate acestea, există anticorpi în laptele matern pe tot parcursul cât o mamă continuă să alăpteze. Prin acești anticorpi, mama poate transmite o anumită protecție împotriva bolilor infecțioase pe care le-a avut în trecut și a celor pe care le primește în timpul alăptării. Laptele matern poate oferi bebelușilor un avans în prevenirea și combaterea infecțiilor.
Laptele matern este, de asemenea, format din alte proteine, grăsimi, zaharuri și chiar celule albe din sânge care lucrează pentru a lupta împotriva infecțiilor în multe moduri diferite. Sunt utile în special în combaterea infecțiilor gastrointestinale, deoarece laptele matern se îndreaptă spre stomac și intestin atunci când bebelușul mănâncă. Diferiții factori din laptele matern lucrează direct în intestin înainte de a fi absorbiți și de a ajunge în întregul corp. Acest lucru creează, de asemenea, terenul pentru un sistem imunitar protector și echilibrat, care ajută la recunoașterea și combaterea infecțiilor și a altor boli, chiar și după încheierea alăptării.
Alți factori din laptele matern stimulează și susțin în mod direct sistemul imunitar. Acestea includ lactoferina și interleukina-6, -8 și -10. Aceste proteine ajută la echilibrarea răspunsului inflamator al sistemului imunitar, care este necesar pentru funcția imunitară, dar poate fi dăunător în exces.
Alegerea alimentației
Pentru ca micuții noștri să aibă un sistem imunitar fortifiat, se recomandă o dietă cu multe fructe și legume (se recomandă cinci porții pe zi și ar trebui să ocupe jumătate din fiecare farfurie), cereale integrale și proteine slabe. O dietă sănătoasă conține, de asemenea, lactate sau o altă sursă de calciu și grăsimi sănătoase, cum ar fi uleiurile vegetale.
Alimentele de evitat sunt alimentele procesate, alimentele cu adaos de zahăr și alimentele cu grăsimi nesănătoase, cum ar fi grăsimile saturate găsite în produsele de origine animală. Asta nu înseamnă că copilul tău nu poate mânca niciodată prăjituri sau înghețată. Dar, dacă vrei ca copilul tău să fie sănătos, nu ar trebui să mănânce acele alimente în fiecare zi.
Suplimentele alimentare
Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă echilibrată, însă pot fi de un real ajutor, chiar de la vârstele fragede ale celui mic, încât să îl ajute în creșterea și dezvoltarea armonioasă. Astfel, există suplimente alimentare pentru copii care dau poftă de mâncare, întăresc oasele, asigură o digestie ușoară, ajută sistemul imunitar, asigurând necesarul zilnic de vitamine.
Probiotice și prebiotice
Probioticele și prebioticele sunt, într-adevăr, superstaruri, când vine vorba de sănătate. Nu numai că sunt cunoscute că ajută la restabilirea echilibrului digestiv și ajută la imunitate, dar îmbunătățesc și bunăstarea generală. Un intestin care funcționează bine, cu un echilibru bun de bacterii, le permite copiilor tăi să digere alimentele pe care le consumă și să absoarbă nutrienții atât de esențiali pentru starea de bine. Este important să se mențină un echilibru sănătos între bacteriile bune și bacteriile rele din tractul digestiv; un număr scăzut de bacterii bune și un număr mai mare de bacterii rele pot compromite sănătatea și imunitatea. Acest echilibru delicat este ușor deranjat, în special, de antibiotice, alegeri alimentare slabe, diete bogate în zahăr și stres. Probioticele pot ajuta la restabilirea acestui echilibru de bacterii bune și rele.
Vitamina C și vitamina D
Consumul de vitamina C activează sistemul imunitar prin creșterea leucocitelor, a imunoglobulinelor și a interferonului și luptă împotriva infecțiilor. Vitamina C se găsește în alimente precum: citricele, căpșunile, ardeiul gras, kiwi, broccoli, pepenele galben, roșiile și cartofii.
În timp ce copiii tăi își pot obține cea mai mare parte a vitaminei D stând la soare, acest lucru este mai greu de făcut atunci când folosesc protecție solară, în lunile mai reci și în timpul anului școlar. Alimentele care oferă cele mai mari cantități de vitamina D nu sunt, de asemenea, în meniul tipic pentru copii. Acestea includ pește gras (cum ar fi păstrăvul, somonul, tonul și sardinele) și ciupercile.
Alimentele fortificate, cum ar fi laptele, iaurtul, sucul de portocale și alternativele de lapte non-lactate (cum ar fi laptele de soia sau de migdale) furnizează aproximativ 5% până la 25% din cantitatea zilnică recomandată de vitamina D.
Fructele și legumele
Fructele și legumele oferă diverși antioxidanți, care protejează celulele de leziuni și boli. Alimentele bogate în antioxidanți includ: fructe de pădure, legume verzi (broccoli, spanac, gulii etc). Aceste legume conțin cantități mari de vitamine și nutrienți, precum vitaminele A, C, E, B2, B6, K, potasiu, acid folic, magneziu și zinc.
Și, desigur, vitamina C este cheia pentru creșterea imunității și este disponibilă în diferite citrice precum portocale, lămâi, lime și grepfrut.
Rolul important al stilului de viață
După cum am spus deja, stilul de viață al fiecărui copil indiferent de vârsta lui poate influența imunitatea acestuia. Obiceiurile de igienă, programul de somn, reducerea stresului, toate acestea fac parte din stilul de viață al fiecăruia.
Întărirea imunității prin expunerea la agenți patogeni
Pe măsură ce bebelușii intră în contact cu mai mulți oameni și medii noi, aceștia dobândesc specii suplimentare, iar compoziția microbiotei lor începe să se schimbe și să devină mai distinctă. De exemplu, microbii de pe piele încep să arate diferit față de cei din intestin. Pe măsură ce bebelușii își folosesc mâinile pentru a ajunge la jucării și alte obiecte, microbii pot chiar să înceapă să difere între fiecare dintre mâinile lor.
Cercetările au arătat că copiii pot beneficia de pe urma expunerii la germeni – oferind o protecție mai mare împotriva bolilor, alergiilor și altor boli autoimune, mai târziu în viață. De fapt, unele studii arată că copiii care cresc la ferme, merg la grădiniță sau au animale de companie sunt mai puțin susceptibili de a se confrunta cu boli legate de imunitate. Cu cât este expus un om în curs de dezvoltare mai multor tipuri de bacterii, cu atât sistemul imunitar va fi mai puternic.
Expunerea la agenți patogeni se mai poate face prin vaccinare – lucru care s-a dovedit în nenumărate ori ca fiind benefic pentru copii.
Importanța hainelor adecvate
Este important ca atunci când iarna sau vara își intră în drepturi, copiii să aibă o îmbrăcăminte adecvată. Posibilitatea ca ei să uite să își pună o căciulă în cap sau mănușile pe mâini este mare, așadar, este recomandată supravegherea lor, pentru a evita situațiile în care sunt prea îmbrăcați sau prea puțin îmbrăcați pentru activitățile pe care le desfășoară în natură sau la școală.
Programul de odihnă și somn
Cu toții avem nevoie de somn pentru a ne reîmprospăta și a ne reîncărca corpurile, iar asta include și copiii. Cantitatea de somn de care are nevoie un copil variază în funcție de vârstă (de la 12 până la 16 ore pe zi, pentru sugari, până la 8 – 10 ore, pentru adolescenți) și, de asemenea, de la copil, la copil (unii au nevoie de mai mult somn decât alții). Puteți încuraja un somn sănătos limitând ecranele – pentru adolescenți, dispozitivele ar trebui să fie închise cu o oră sau două înainte de culcare și, de preferință, să nu fie în dormitor noaptea – și, de asemenea, respectând un program de odihnă regulat.
Reducerea stresului și activitățile fizice
Exercițiile fizice ne mențin sănătoși și suntem mai puțin susceptibili la boală. Copiii ar trebui să fie activi o oră pe zi. „Activ” nu trebuie să însemne practicarea unui sport sau mersul la sală; ar putea fi jocul la locul de joacă sau ieșirea la plimbare. În situația în care copilul tău practică un sport de performanță trebuie să ai grijă ca activitatea să nu ii provoace epuizare, iar alimentația să fie una corespunzătoare.
Stresul ne face mai puțin sănătoși și mai predispuși la infecții. Asigurați-vă că copiii au timp liber pentru a se juca și acces la activități și oameni care îi fac fericiți. Petreceți timp împreună ca o familie și creați oportunități pentru copiii dvs. de a vorbi despre orice ar putea să-i îngrijoreze.
