Pe 14 martie este sărbătorit un sfânt iubit de români. Se spune că acesta s-a născut într-o familie bogată dar a lăsat totul și s-a făcut pustnic. Românii respectă unele tradiții legate de această zi pentru că le-ar aduce noroc în dragoste.
Joi, pe data de 14 martie 2024, conform Calendarului ortodox, îl celebrăm pe Sfântul Benedict din Nursia.
În această zi, Biserica Ortodoxă îi pomenește și pe Sfântul Mucenic Alexandru din Pidna și pe Sfântul Cuvios Eushimon (episcopul Lampsacului).
Sfântul Benedict este originar din Nursia, provincie a Italiei. El s-a născut în 480 d. Hr. și a avut părinți înstăriți.
El a îmbrățișat viața monahală și s-a retras într-un munte unde a trăit timp de trei ani, într-o peșteră, singur. Sfântul Benedict s-a născut cu darul vindecării în suflet; el putea să îi scape pe oameni de demoni și să îi învie pe cei trecuți în neființă; el le mai apărea unora în vis;
La un moment dat, Sfântul Benedict a văzut cu duhul că paharul de vin care i se pusese înainte era otrăvit, iar când l-a însemnat deasupra cu semnul Sfintei Cruci, paharul respectiv s-a spart în bucăți.
A întemeiat 12 mănăstiri și a adus câte 12 monahi în fiecare. El a întemeiat și rânduiala monahală a Benedictinilor. Acest ordin există și este respectat și în zilele noastre în Biserica Romano-Catolică.
Sfântul Benedict și-a prevestit moartea cu 6 zile înainte să moară. El a dat poruncă să-i fie deschis locul de veci și a chemat obștea. Apoi, s-a lăsat în mâinile Celui de sus. O parte dintre moaștele acestui sfânt se află la Mănăstirea Casino și la Mănăstirea Fleury din Franța, conform crestinortodox.ro
În calendarul ortodox român la ziua de 14 martie este trecut un sfânt cunoscut. Acesta s-a făcut pustnic și a făcut minuni în timpul vieții sale.
Sărbătoarea pică într-o zi de joi, iar, conform tradiției populare, Joia ar locui printre nori, în ceruri (Constanța, lași, Olt), în păduri netaiate și păzite de fecioare (Tutova), de unde își manifestă puterea miraculoasă asupra holdelor, vitelor, bolilor etc.
Zonal, joia era, în secolul al XIX-lea, respectată ca o zi de sărbătoare, în Maramureș și Bucovina erau interzise șezătorile, în schimb devenea slobodă pentru nunți și în general, pentru dragoste.
Sărbătorile și obiceiurile calendaristice sprijină ipoteza că joia a funcționat în spațiul carpato-danubiano-pontic ca sărbătoare a săptămânii, dedicată cultului și odihnei, singură sau alături de duminică.
Joia e bine să te tunzi, la fel şi să-ţi speli părul. Se spune că femeile care țin cont de acest obicei vor avea un păr sănătos și bogat, iar cele care nu se îngrijesc de el în această zi, vor avea parte de probleme mari cu podoaba capilară.
Este o zi în care suntem mai joviali, mai veseli, mai optimiști, deci poate fi un moment bun pentru a ne întâlni cu cei dragi, pentru a ne distra, pentru a ieși cu prietenii.
