Este sărbătoare mare pe 30 martie. În calendarul ortodox se cinstește un sfânt important. Credincioșii au grijă să respecte tradițiile în această zi pentru a nu atrage ghinionul asupra lor.
Este sărbătoare mare pe 30 martie. În calendarul ortodox se cinstește un sfânt important. Credincioșii au grijă să respecte tradițiile în această zi pentru a nu atrage ghinionul asupra lor.
Pe 30 martie este pomenit Sfântul Cuvios Ioan Scărarul. Este a doua sâmbătă din Postul Mare și românii au o serie de tradiții pe care le respectă.
Se spune că trebuie să fii atent la toate semnele pe care ți le dă această zi.
Sărbătoare 30 martie. Ce să nu faci sub nicio formă în dimineața acestei zile? Atragi ghinionul
Conform tradiției populare, raiul numai sâmbătă e deschis și atunci sufletele intră. Sâmbătă dimineața, pe la răsăritul soarelui, când prind cucoșii a cânta, raiul se deschide și sufletele intră, iar iadul se închide, căci dracii nu pot suferi să audă cucoșii cântând.
Sâmbătă dimineața să nu mături și să nu mănânci. Când mănânci sâmbăta nespălat, nu se apropie îngerul patruzeci de zile de tine. Semănatul cânepii trebuie să aibă loc sâmbăta.
Sâmbătă seara nu se dă nimic din casă.
Sâmbătă se postește pentru dușmani.
Sâmbătă să nu zici nimănui, văzându-l îmbrăcat în straie noi: „Porți sănătos!”, că-i dorești moarte.
Dacă strănută cineva sâmbătă dimineața, nu va sfârși lucrul ce și-a propus.
Sfântul Cuvios Ioan Scărarul este pomenit în calendarul creştin ortodox în ziua de 30 martie.
Sfântul Ioan Scărarul este cunoscut şi sub numele de Ioan Sinaitul, datorită faptului că a fost egumen la Mănăstirea Sinai. Numele de „Scărarul” vine de la principala sa operă, „Scara”, unul dintre cele mai valoroase tratate ascetice răsăritene.
La vârsta de 16 ani a fost primit la Mănăstirea Sinai. La 20 ani a fost călugărit de stareţul şi părintele său duhovnicesc Martirie. După încă 19 ani petrecuţi sub îndrumarea părintelui său, Sfântul Cuvios Ioan Scărarul a petrecut alţi 21 de ani în pustnicie, la mică distanţă de mănăstire, pustiul Tola devenind casa sa.
În urma acestor zeci de ani de vieţuire monahală, a fost rugat să primească a fi egumen al Mănăstirii din Sinai.
„După ce Cuviosul Ioan a luat egumenia Muntelui Sinai, adică după patruzeci de ani de călugărie, precum a scris despre aceea Sinhron, au mers odinioară în locaş şase sute de străini, care, şezând la gustarea mâncării, au văzut un tânăr cu giulgiu evreiesc îmbrăcat, care umbla pretutindeni şi cu stăpânire poruncea atât rânduitorilor şi economilor, cât şi bucătarilor, trapezarilor şi altora ce slujeau.
Iar după ce s-au sculat străinii de la masă, când au şezut să mănânce cei ce slujiseră, a fost cercetat tânărul acela osârdnic, poruncitor al tuturor slujbelor, care, pretutindeni înconjurând şi poruncind, pregătea masa. Deci era căutat ca şi el să şadă la masa cea de pe urmă, să mănânce cu ceilalţi.
