Obezitatea este o afecțiune medicală caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime corporală, care poate avea efecte negative asupra sănătății.
Obezitatea este determinată de un dezechilibru între aportul caloric și consumul energetic al unei persoane, iar factori precum dieta, nivelul de activitate fizică, genetica și factorii de mediu pot juca un rol în dezvoltarea sa.
Obezitatea este o problemă de sănătate publică globală în creștere. Pacienții cu obezitate prezintă un risc major de a dezvolta o serie de afecțiuni comorbide, inclusiv boli cardiovasculare, tulburări gastro-intestinale, diabet de tip 2, tulburări articulare și musculare, probleme respiratorii și probleme psihologice, care le pot afecta semnificativ zilnic viețile, precum și creșterea riscurilor de mortalitate. Condițiile asociate obezității sunt multiple; cu toate acestea, chiar și o reducere modestă a greutății poate permite pacienților să își reducă riscul de boli cardiovasculare, diabet, apnee obstructivă în somn și hipertensiune arterială, printre multe alte comorbidități.
O reducere relativ mică și simplă a greutății, de exemplu, de aproximativ 5%, poate îmbunătăți rezultatele pacienților și poate acționa ca un catalizator pentru schimbări ulterioare, cu o scădere durabilă în greutate realizată printr-o serie de pași de scădere în greutate progresivă. Prin evaluarea riscului pacientului, stabilirea țintelor realiste de pierdere în greutate, oferirea de motivație și sprijin și furnizarea pacienților cu cunoștințele și instrumentele de tratament necesare pentru a ajuta la obținerea pierderii în greutate, urmate de instrumente pentru sprijinirea stilului de viață structurat pentru a menține greutatea pierdută, personalul medical este poziționat ideal pentru a ajuta pacienții să-și atingă obiectivele de pierdere în greutate și de sănătate generală.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește supraponderalitatea și obezitatea ca acumulare anormală sau excesivă de grăsime care prezintă un risc pentru sănătate. Un indice de masă corporală (IMC) ≥25 kg/m2 este în general considerat supraponderal, în timp ce obezitatea este considerată a fi un IMC ≥ 30 kg/m2. Este bine cunoscut faptul că obezitatea și excesul de greutate sunt o problemă în creștere la nivel global, cu rate ridicate atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare.
În Statele Unite, în 2015, toate statele au avut o prevalență a obezității de peste 20%, 25 de state și Guam au avut rate de obezitate > 30% și patru dintre aceste 25 de state (Alabama, Louisiana, Mississippi și Virginia de Vest) au avut rate > 35%. Aproximativ 35% și, respectiv, 37% dintre bărbații și femeile adulți din Statele Unite au obezitate. Obezitatea la adulți este cea mai frecventă la negri americani non-hispanici, urmați de mexicani-americani și de americani albi non-hispanici.
Tipuri de obezitate
În primul rând, să începem cu înțelegerea IMC sau indicele de masă corporală, deoarece acesta este folosit pentru a diferenția între diferitele clase de obezitate. Pentru a spune simplu, IMC compară înălțimea cu greutatea pentru a obține o măsură indirectă a grăsimii corporale. Un IMC între 18,5 kg/m2 – 24,9 kg/m2 indică o greutate „sănătoasă”, iar orice lucru în afara acestui interval este fie considerat subponderal, fie supraponderal.
- Dacă IMC-ul tău este mai mic de 18,5, acesta se încadrează în intervalul subponderal.
- Dacă IMC-ul tău este între 18,5 și < 25,0, acesta se încadrează în intervalul de greutate „sănătos”.
- Dacă IMC-ul tău este de 25,0 până la < 30,0, acesta se încadrează în intervalul supraponderal.
- Dacă IMC-ul tău este de 30,0 sau mai mare, se încadrează în intervalul obezității.
Din punct de vedere clinic, un IMC mai mare este adesea folosit ca un indicator al riscurilor pentru sănătate care sunt asociate cu obezitatea, dar este important de remarcat limitările utilizării indicelui de masă corporală ca diagnostic al obezității. De exemplu, IMC poate supraestima sau subestima grăsimea corporală, neconținând masa musculară sau pierderea masei musculare la unii indivizi. De asemenea, nu poate indica distribuția grăsimii corporale și, prin urmare, nu face distincție între bărbați și femei.
Clasificarea recomandată a obezității pe baza IMC este următoarea:
- Clasa de obezitate 1: IMC de 30 până la < 35
- Clasa de obezitate 2: IMC de 35 până la < 40
- Clasa de obezitate 3: IMC de 40 sau mai mare.
Clasele de obezitate de mai sus sunt liniile directoare generale pe care furnizorii de servicii medicale le folosesc atunci când evaluează obezitatea, dar acestea se pot schimba în funcție de diferențele de gen sau etnie.
Obezitatea poate să apară sub diferite forme și poate avea diverse caracteristici asociate. Iată câteva tipuri de obezitate care sunt recunoscute în general:
- Obezitatea abdominală sau centrală: În această formă de obezitate, grăsimea se acumulează în principal în jurul abdomenului. Este uneori denumită și „obezitate de tip măr” sau „obezitate centrală”. Acest tip de obezitate este adesea asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și alte probleme de sănătate.
- Obezitatea periferică: În contrast cu obezitatea abdominală, această formă implică acumularea de grăsime în special în partea inferioară a corpului, cum ar fi șoldurile și coapsele. Deși această formă poate fi mai puțin asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare decât obezitatea abdominală, totuși poate fi legată de alte probleme de sănătate, precum osteoartrita.
- Obezitatea androgină: Aceasta este o formă de obezitate în care grăsimea este distribuită în mod egal între abdomen și șolduri/coapse. Uneori este numită și „obezitate de tip pară”.
- Obezitatea viscerală: Aceasta se referă la acumularea de grăsime în jurul organelor interne, cum ar fi ficatul, pancreasul și intestinele. Este strâns legată de riscul crescut de boli cardiovasculare și diabet de tip 2.
Cauzele obezității
Mai mulți factori pot juca un rol în câștigarea și menținerea excesului de greutate. Acestea includ dieta, lipsa exercițiilor fizice, factorii de mediu și genetica.
Predispoziția genetică poate influența modul în care o persoană răspunde la alimentație și exercițiu fizic, precum și modul în care corpul său reglează greutatea și metabolismul.
Consumul excesiv de alimente bogate în calorii, grăsimi saturate și zahăr poate duce la creșterea în greutate. Alimentele procesate și fast-food-urile, care sunt adesea bogate în calorii și sărace în nutrienți, pot contribui la acumularea de grăsimi.
Lipsa activității fizice regulate poate duce la acumularea de grăsimi și la creșterea în greutate. Un stil de viață sedentar, în care se petrece mult timp în fața televizorului, computerului sau a altor dispozitive și se face puțină mișcare fizică, poate contribui la obezitate.
Stresul, anxietatea, depresia și alte tulburări emoționale pot influența comportamentele legate de alimentație și pot duce la creșterea în greutate. Unele persoane pot folosi mâncarea ca modalitate de a face față stresului sau de a gestiona emoțiile negative.
Anumite medicamente, cum ar fi cele prescrise pentru tratarea afecțiunilor mintale, afecțiunilor hormonale sau a altor probleme de sănătate, pot crește riscul de creștere în greutate sau pot afecta metabolismul.
Disponibilitatea și accesibilitatea la alimente sănătoase, costurile acestora și mediul în care trăiește o persoană pot influența obiceiurile alimentare și nivelul de activitate fizică.
Dezechilibrele hormonale pot influența metabolismul și modul în care corpul stochează grăsimi, contribuind astfel la creșterea în greutate.
Factori precum nivelul de poluare, expunerea la substanțe chimice și calitatea somnului pot influența metabolismul și greutatea corporală.
Factori de risc pentru obezitate
Există o serie de factori care pot crește riscul de a dezvolta obezitate. Acești factori de risc pot varia de la persoană la persoană. Unii sunt factori individuali, cum ar fi cunoștințele, abilitățile și comportamentele. Alții se află în mediul tău, cum ar fi școala, locul de muncă și cartierul. În plus, practicile din industria alimentară și marketingul, precum și normele și valorile sociale și culturale, vă pot afecta, de asemenea, riscul.
Este important să conștientizăm acești factori de risc și să luăm măsuri pentru a ne menține sănătatea și a preveni obezitatea, prin adoptarea unui stil de viață sănătos care include o alimentație echilibrată și exerciții fizice regulate.
Dacă aveți membri ai familiei care suferă de obezitate, este posibil să aveți o predispoziție genetică pentru această afecțiune.
Consumul frecvent de alimente bogate în calorii, grăsimi și zahăr poate crește riscul de a câștiga în greutate în exces. Acestea combinate cu un stil de viață sedentar, caracterizat prin lipsa activității fizice regulate, poate duce la acumularea de grăsimi și la creșterea în greutate.
Lipsa somnului sau calitatea scăzută a somnului pot afecta metabolismul și hormonii care reglează foamea și sătietatea, ceea ce poate duce la creșterea în greutate.
Anumite afecțiuni medicale, precum hipotiroidismul, sindromul ovarelor polichistice (SOP), sindromul Cushing și tulburările hormonale, pot crește riscul de obezitate.
Istoricul de dietă yo-yo – dietele extreme și pierderea și câștigarea repetată în greutate pot afecta metabolismul și pot crește riscul de obezitate pe termen lung.
Simptome obezitate
Obezitatea în sine nu este întotdeauna asociată cu simptome evidente sau specifice. Cu toate acestea, există unele semne și complicații care pot apărea ca rezultat al obezității sau pot fi asociate cu aceasta.
Creșterea excesivă în greutate este, desigur, principalul semn al obezității. O acumulare excesivă de grăsime în jurul abdomenului poate fi un indicator al obezității abdominale, care poate crește riscul de boli cardiace și alte complicații de sănătate.
Persoanele obeze pot să se simtă obosite sau să aibă un nivel scăzut de energie din cauza stresului suplimentar pus asupra corpului lor și din cauza unui metabolism mai lent.
Obezitatea poate afecta respirația și poate duce la apariția sau agravarea afecțiunilor precum apneea de somn sau astmul.
Excesul de greutate poate exercita o presiune suplimentară asupra articulațiilor, ceea ce poate duce la durere și disconfort în special în genunchi, șolduri și spate.
Obezitatea poate fi asociată cu apneea de somn și alte tulburări de somn, care pot duce la somnolență diurnă și la un somn de calitate redusă.
Persoanele obeze pot avea o creștere a riscului de infecții fungice, iritații ale pielii și alte probleme de piele, din cauza transpirației excesive și a pliurilor de piele.
Unele persoane obeze pot să se confrunte cu stigmatizarea și discriminarea socială, ceea ce poate afecta stima de sine și sănătatea mentală.
Obezitatea la copii
Obezitatea la copii și adolescenți este o boală cronică și multifactorială care este influențată de factori fiziologici, psihologici, de mediu, socio-economici și genetici.
Se asociază cu multiple complicații legate de greutate și în unele cazuri deces prematur la vârsta adultă. Prevalența obezității la copiii și adolescenții de vârstă școlară a crescut de peste 10 ori în ultimii 40 de ani. La nivel global, peste 340 de milioane de copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 5 și 19 ani erau supraponderali sau aveau obezitate în 2016.
Obezitatea la copii poate crește riscul de a dezvolta afecțiuni medicale precum diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, boli de inimă, colesterolul crescut, probleme articulare și respiratorii, precum și probleme de sănătate mentală, cum ar fi scăderea stimei de sine și depresia.
Copiii obezi pot fi supuși la stigmatizare, bulling și pot avea dificultăți în relațiile sociale. Aceste aspecte pot afecta încrederea în sine și bunăstarea emoțională a copilului.
Prevenirea și gestionarea obezității la copii implică adesea o abordare holistică, care include modificări ale dietei, promovarea activității fizice, gestionarea stresului, crearea unui mediu de suport în familie și comunitate și, în unele cazuri, intervenții medicale sau terapeutice.
Tratamentul pentru obezitate
Așa cum am menționat mai sus, tratamentul pentru obezitate implică adesea o abordare holistică care vizează modificarea comportamentului legat de alimentație și activitatea fizică, gestionarea factorilor de sănătate mentală și, în unele cazuri, intervenții medicale sau chirurgicale.
Modificările stilului de viață sunt o componentă esențială a tratamentului obezității. Aceste modificări includ adoptarea unei diete echilibrate și sănătoase, care să fie bogată în fructe, legume, proteine slabe și sărace în grăsimi saturate și zahăr. De asemenea, este important să se promoveze activitatea fizică regulată, cum ar fi exercițiile aerobice și de rezistență.
Consilierea nutrițională și sprijinul psihologic pot fi utile pentru a ajuta persoanele obeze să își schimbe comportamentele legate de alimentație și activitatea fizică. Aceste servicii pot oferi, de asemenea, suport emoțional și strategii de gestionare a stresului și a altor factori de sănătate mentală care pot contribui la obezitate.
În unele cazuri, medicamentele pot fi prescrise pentru a ajuta la gestionarea obezității. Acestea pot include medicamente care suprimă pofta de mâncare sau care reduc absorbția grăsimilor din alimente. Este important să se ia în considerare beneficiile și riscurile asociate cu aceste medicamente și să se urmeze îndrumările medicului.
În cazurile severe de obezitate în care alte metode nu au fost eficiente, chirurgia bariatrică poate fi o opțiune. Aceste intervenții chirurgicale reduc capacitatea stomacului sau modifică modul în care alimentele sunt absorbite în intestin, ceea ce poate duce la pierderea în greutate semnificativă. Aceste proceduri sunt însă asociate cu riscuri și necesită o evaluare și pregătire adecvată.
Tratamentul obezității este un proces pe termen lung și necesită o monitorizare și gestionare continuă. Este important ca persoanele obeze să fie susținute în timpul întregului proces și să primească îngrijire personalizată și continuă din partea unei echipe medicale specializate.
Controlul greutății
Controlul greutății este un proces care implică menținerea unei greutăți sănătoase și echilibrate printr-un stil de viață activ și o alimentație adecvată.
Consumați o varietate de alimente sănătoase și echilibrate, care să furnizeze nutrienții de care corpul dumneavoastră are nevoie. Includeți în dieta dumneavoastră fructe, legume, proteine slabe, carbohidrați complecși și grăsimi sănătoase. Limitați consumul de alimente procesate, bogate în zahăr și grăsimi nesănătoase. De asemenea, puteți apela și la suplimente pentru controlul greutății, care pot deveni un ajutor în lupta cu poftele și kilogramele în plus.
Fiți atenți la dimensiunile porțiilor și evitați supraalimentarea. Folosiți tehnici precum mâncatul conștient și oprirea la momentul în care vă simțiți sătui pentru a evita consumul excesiv de calorii.
Fiți conștienți de numărul de calorii pe care le consumați zilnic și asigurați-vă că acesta se află în intervalul potrivit pentru menținerea sau pierderea în greutate, în funcție de obiectivele dumneavoastră.
Includeți în rutina dumneavoastră zilnică activități fizice moderate sau intense, cum ar fi mersul pe jos, alergatul, înotul sau antrenamentele de forță. Încercați să faceți cel puțin 30 de minute de exerciții moderate în majoritatea zilelor săptămânii.
Stresul poate afecta alimentația și greutatea. Găsiți modalități să vă gestionați stresul, cum ar fi meditația, yoga, activitățile recreative sau terapia, pentru a reduce tendința de a mânca emoțional sau de a recurge la alimente nesănătoase.
Asigurați-vă că aveți un program regulat de somn și că obțineți suficient somn de calitate în fiecare noapte. Lipsa somnului poate afecta hormonii care reglează foamea și sațietatea, ceea ce poate duce la creșterea în greutate.
Înregistrați-vă greutatea, dieta și activitatea fizică pentru a vă monitoriza progresul și pentru a identifica modelele sau obiceiurile care ar putea fi îmbunătățite.
Dacă aveți dificultăți în a controla greutatea sau aveți întrebări specifice despre dietă și exerciții fizice, consultați un nutriționist sau un antrenor personal pentru sfaturi și sprijin suplimentar.
Sursa foto: Shutterstock
