Un mesaj Ro-Alert a pus turițtii pe fugă într-o zonă turistică și extrem de populară în acest moment. Autoritățile au transmis un mesaj Ro-alert care avertizează turiștii să stea în case și să evite zona semnalată.
RO-ALERT: Un urs este prezent în zona restaurantului Cascada
Turiștii din orașul Slănic – Molvova și locuitorii au fost avertizați acum câteva minute prin RO-Alert să se adăpostească urgent pentru că în zona restaurantului Cascada a fost semnalată prezența unui urs.
Surse au declarat pentru fresh24.ro că turiștii s-au speriat după ce au primit mesajul și au început să fugă spre mașini și adăposturi.
Cum au ajuns urșii să se înmulțească necontrolat. Elementele care au dus la scăparea situației de sub control în România
Situația scăpată de sub control a urșilor din România își are geneza într-o serie de măsuri legislative luate în urmă cu aproximativ opt ani. Nici măcar după ce era evident că situația se agravează, iar numărul victimelor urșilor creștea, nu s-au luat măsuri rapide și eficiente.
În momentul de față, situația urșilor din România este scăpată de sub control. O recunoaște și ministrul Mediului, Mircea Fechet, mai ales după incidentul recent, în urma căruia o tânără de 19 ani a fost atacată și ucisă de o ursoaică în Munții Bucegi. „Eu cred că situația e scăpată de sub control, pentru că dincolo de studii, experți, atunci când în fiecare zi cetățenii, turiștii primesc mesaje RO-Alert că în Bușteni e urs care ar putea să omoare un om situația e scăpată de sub control. Când același lucru se întâmplă la Slănic, situația e scăpată de sub control, când în mijlocul orașului Ploiești se plimbă ursul sau omoară animalele la grădina zoologică cred că situația e scăpată de sub control.”, a precizat ministrul Mediului la digi24.ro.
Conform datelor oficiale în numai 5 ani, au fost raportate 154 de atacuri ale urșilor asupra oamenilor și a gospodăriilor. În urma acestora 14 persoane au fost ucise iar alte 158 mutilate. În plus, 21 de milioane de lei a plătit ministerul Mediului ca despăgubiri pentru pagubele produse de aceste animale unor gospodării sau afaceri. Cele mai multe atacuri au fost semnalate în anul 2022, adică 2171 de atacuri cu pagube de peste 7.3 milioane de lei. Și asta din cauza numărului uriaș de urși, a proastei gestionări a situației acestora, dar și a unor prevederi legislative care au oferit cadrul ideal pentru înmulțirea necontrolată a acestui animal.
Numărul urșilor este de două mai mare decât poate duce țara noastră
Numărul uriaș al urșilor este principala problemă. Mai ales că aceștia sunt grupați într-un anumit areal, iar întâlnirilor cu animalul devin aproape inevitabile, pe anumite trasee. Conform datelor de la Ministerul Mediului, în România sunt peste 8000 de urși, adică dublu față de optimul de 4000 de urși pe care habitatul natural, de la noi din țară îl susține în condiții naturale, fără să afecteze populația. Propriu-zis, în jur de 40% din populația de urs a Europei se află în România. Culmea, această situație gravă era cunoscută încă din anul 2018 când a fost elaborat ”Planul Național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, emis de Ministerul Mediului. Iată ce spuneau cei care au elaborat acest plan, cu opt ani în urmă. ”Luând în considerare data aderării României la UE, conform evaluărilor din perioada respectivă, populaţia de urs era estimată la circa 6000 de exemplare, reprezentând aproximativ 35-40% din efectivele estimate la nivelul Europei (exceptând Rusia), depăşind numărul optim estimat de urşi, de 4000 de exemplare, pe care habitatul natural îl susţine în condiţii naturale şi care ar minimaliza impactul socio-economic”.
De le extincție la înmulțire necontrolată
Numărul urșilor a variat în țara noastră, în ultima jumătate de secol, aproape de la o extremă la alta. De exemplu, după Cel de-al Doilea Război Mondial populația de urs brun a scăzut incredibil, pe teritoriul României. Era aproape pe cale de dispariție cu numai 860 de indivizi în anii 50. În anul 1953, prin decretul numărul 76, a fost restricționată vânătoarea de urs și s-a ajuns la o populație de 4700 de urși în anul 1969. Vârful a fost atins în 1988, adică 8000 de exemplare. Principala cauză a fost restricționarea vânătorii de urs care devenise apanajul nomeclaturiștilor de partid. După 1990, odată cu creșterea nivelului braconajului dar și a legislației permisive privind vânătoarea, numărul urșilor a ajuns aproape de optim, scăzând la 5600 de exemplare. Legislația avea să schimbe din nou datele problemei, de această dată, însă, în mod dramatic.
Punctul zero sau legea care a dat undă verde înmulțirii necontrolate a urșilor
În anul 2016, a fost dată legea prin care ursul brun nu mai putea fi vânat pe teritoriul României. Culmea, legea a fost dată în condițiile în care la aceea dată erau pe teritoriul României 6500 de urși, adică cu 2500 mai mulți decât poate fi gestionat pe teritoriul țării noastre. Iar efectele s-au văzut. Fiind în fruntea lanțului trofic, fără dușmani naturali, ursul a prosperat în pădurile României, evident în arealul preferat de acesta. Până în anul 2024, numărul urșilor a crescut la 8000 de exemplare, concentrate mai ales în zona județelor Prahova, Brașov, Covasna, Harghita.
„După estimările oficiale, cea mai mare densitate se înregistrează în zona centrală şi nord-estică a Carpaţilor, în judeţele Covasna, Braşov, Harghita, Bistriţa, Buzău, Mureş şi Neamţ. La nivel local, cea mai mare densitate de urşi a fost înregistrată în zona Braşov-Valea Prahovei, în masivele Bucegi, Postăvaru, Piatra Mare şi Munţii Baiului, unde densitatea de urşi este cuprinsă între 50-60 exemplare/10.000 ha de habitat. Aici sunt incluşi şi urşii habituaţi, care intră pe domeniul public”, se arată în Planul din 2018, emis de Ministerul Mediului.
”Situaţia s-a agravat de când s-a interzis vânătoarea, din 2016”, a precizat pentru ”Adevărul”, responsabilul de vânătoare al Direcţiei Silvice Vâlcea, ing. Constantin Beleţescu. În plus, urșii nu au mai fost hrăniți în pădure, tocmai pentru a preveni ieșirea acestora din habitat către gospodării. În momentul de față avem cea mai mare populație de urs din Europa.
