Un cutremur cu magnitudinea 4,1 s-a produs, marţi după-amiază, în zona seismică Vrancea. Cutremurul a avut loc la 140 km adâncime, în apropierea oraşelor Focșani, Buzău, Sfântu-Gheorghe, Brașov, Bacău, Bârlad și Ploiești.
Un cutremur cu magnitudinea 4,1 s-a produs marți după-amiază în zona Vrancea. Cutremurul a avut loc la ora 16.04 în Vrancea, la adâncimea de 140.0 km. Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Focșani, Buzău, Sfântu-Gheorghe, Brașov, Bacău, Bârlad și Ploiești.
Cutremur azi în România
„În ziua de 06 August 2024, la ora 16:04:34 (ora locală a României), s-a produs în Zona Seismică Vrancea, Vrancea, un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.1, la adâncimea de 140.0 km”, a transmis, marţi, INFP.
Sursa citată a precizat că seismul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 43 km V de Focşani, 66 km N de Buzău, 67 km E de Sfântu-Gheorghe, 80 km E de Braşov, 95 km S de Bacău, 97 km SV de Bârlad, 99 km NE de Ploieşti.
Care a fost cel mai mare cutremur din România? Top 5 cele mai puternice seisme din țara noastră
Care a fost cel mai mare cutremur din România? Deși seismul din 4 martie 1977 este cel mai devastator, în termeni de pierderi de vieți omenești și pagube materiale, el nu a fost și cel mai puternic înregistrat în țara noastră.
Care a fost cel mai mare cutremur din România? Cu toate că seismul din 4 martie 1977 este încă prezent în memoria multor români, mai els prin amploarea pagubelor provocate și a vieților pierdute, el nu a fost și cel mai puternic înregistrat în țara noastră. Mai jos, vă prezentăm un top 5 al acestora.
Care a fost cel mai mare cutremur din România? Top 5 cele mai puternice seisme din țara noastră
Când vine vorba de cutremure, cu toții ne gândim la cel din 4 martie 1977. Și este firesc, pentru că mai trăiesc puțini dintre românii care l-au prins și pe cel din noiembrie 1940.
Fără îndoială, cel din 1977 a fost cel mai distructiv, provocând și cele mai multe victime, 1.578 de morți și 11.300 de răniți, precum și prăbușirea a sute de imobile în toată țara.
Bucureștiul a fost cel mai afectat oraș, deși trebuie spus că localități precum Zimnicea au fost, practic, puse la pământ, fiind nevoie de o reconstrucție aproape totală a acesteia.
Dar seismul din 1977, cu o magnitudine stabilită la 7,2 grade Richter, nu a fost și cel mai mare înregistrat pe teritoriul țării noastre.
Recordul îi aparține „Marelui Cutremur”, așa cum a rămas el în conștiința publică, supranumele fiind trimis peste timp celorlalte generații. Și, din nou, Capitala a fost cea mai afectată.
El a avut loc la 14/26 octombrie 1802 și a avut o magnitudine estimată a se fi situat între 7,9 și 8,2 grade Richter.
Bucureștenii nu erau străini de cutremure, dar un seism puternic avusese loc ultima oară tocmai în 1738, pe când era domn Constantin Mavrocordat.
Atunci, zidurile Curții Vechi din centrul Capitalei s-au crăpat serios, mai multe biserici din oraș au căzut iar la marginea orașului se „căscase” o vale de mari dimensiuni.
Partea de sus din Turnului Colței s-a prăbușit la cutremurul din 1802, omorând un negustor – Foto: Arhiva
Ziua în care a avut loc mișcarea telurică nu era una oarecare. Chiar atunci începea prima domnie a lui Constantin Ipsilanti în Țara Românească, dintre cele trei avute în principat. Anterior, el ocupase tronul Moldovei, între 1799 – 1801.
Cutremurul din 14/26 octombrie 1802 a avut loc în jurul orei 12:55, deci aproape la prânz, într-o zi de sărbătoare, oamenii sărbătorind Sfânta Parascheva.
Aceasta a fost „șansa” bucureștenilor, deoarece o mare parte din locuitori era în drum spre case, slujba de la biserică fiind deja gata.
Cutremurul a fost de lungă durată, martorii de la acea vreme apreciind că ar fi durat 10 minute. Dar, potrivit cercetătorilor, seismul a durat aproximativ 2 minute și 30 de secunde, un timp suficient pentru a produce distrugeri mari și a speria populația.
„1802 octombrie 14 [26 pe stil nou], marți, s-a cutremurat pământul foarte tare, încât au căzut unele turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici au căzut de tot.
Aice în București s-a rupt și turnul cel înalt, Colțea, care era podoaba orașului, iar din casele boierești, si din cele de obște prea puține au scăpat zdravene”, se arată în relatările din documentele Bisericii Ortodoxe Române. conform b365.ro.
Mai toate clădirile mai înalte din oraș fie au fost puternic avariate, fie au căzut cu totul: Bisericile Colţea, Stavropoleos, Sărindar, Sf. Apostoli, Sf. Gheorghe Nou, Mihai Vodă, Sf. Atanasie-Bucur și mănăstirile Cotroceni şi Văcăreşti.
În centrul orașului s-a prăbușit de asemenea și Hanul Șerban-Vodă, care se afla pe locul unde astăzi e află clădirea Băncii Naționale.
De asemenea, cea mai înaltă clădire din București, Turnul Colței, „clopotnița cea vestită” a orașului cu o înălțime de 54 de metri. practic s-a rupt în două practic.
Partea de jos a rămas în picioare, ea fiind dărâmată în cele din urmă, în 1888, de primarul Pache Protopopescu, pentru a lărgi strada.
În urma seismului, au izbucnit și multe incendii în Capitală, deoarece o bună parte din sobele din oraș s-au răsturnat.
Domnitorul Constantin Ipsilanti a cerut ca orașul să fie refăcut în cel mai scurt timp posibil, însă meseriașii cereau prețuri extrem de mari pentru a profita de nenorocirea ce lovise Bucureștiul.
Orașul și-a revenit în câțiva ani, iar unele clădiri din oraș au fost consolidate astfel încât au rezistat mai multor seisme ce au urmat.
Când vine vorba despre decese, doar patru persoane au decedat în urma acestui cutremur, o cifră infimă comparativ cu alte cutremure de această magnitudine.
Una dintre victime a fost un negustor care a murit după ce a căzut Turnul Colței pe el, mai înregistrându-se încă trei victime, între care o femeie cu copilul său.
Bucureștiul a mai fost lovit de cutremure mari, în 1838, 1940, 1977 și 1990, însă denumirea de „Marele Cutremur” a rămas atribuită cutremurului din 1802.
Dar iată cum arată clasamentul celor mai mari cinci seisme din istoria țării noastre.
Top 5 cele mai puternice cutremure din România
1) 26 octombrie 1802, magnitudine de 7.9 – 8.2 – potrivit datelor de la acea vreme au fost 4 morți și sute de răniți. S-a simțit în toată Europa și a durat 2 minute și 30 secunde;
2) 10 noiembrie 1940, magnitudine de 7.4 – cu epicentrul în zona Panciu, a cauzat 1.600 de morți și 12.100 de răniți;
3) 4 martie 1977, magnitudine 7.2 – cu epicentrul în Vrancea, a cauzat 1.578 morți și 11.300 răniți, fiind catalogat cel mai distructiv seism din România care a durat 56 secunde;
4) 30 august 1986, magnitudine 7.1 – cutremur cu epicentru produs la Gura Teghii și care a cauzat peste 150 de morți și 500 de răniți;
5) 30 mai 1990, magnitudine 6.9 – 7 – cu epicentrul în Vrancea, a cauzat 13 morți, 360 răniți.
De asemenea, pe 27 octombrie 2004, în zona Vrancea, s-a produs cel mai puternic seism din sec. XXI, cu o magnitudine de 6.
Însă „campionul mondial” al seismelor rămâne cel din 22 mai 1960, din Chile. A fost poreclit Valdivia după numele orașului cel mai afectat de unda de șoc.
Seismul a lovit cu forța unei cu magnitudini de 9.5 grade pe scara Richter, având epicentrul la Lumaco, la aproximativ 500 de kilometri de Santiago, capitala Chile.
A fost urmat de un tsunami aproape la fel de distrugător, cu valuri de aproape 11 metri, care s-a manifestat până în Japonia și Filipine, potrivit presshub.ro.
Numărul victimelor cutremurului nu este sigur, dar numărul total al deceselor cauzate de cutremur și tsunami a fost estimat între 1.000 și 6.000. Aproximativ 3.000 de persoane au fost rănite.
