Sistemele de sănătate, chiar și cele mai performante rezolvă, în medie, doar 20% din problemele de sănătate ale populației. Restul, de 80% pot fi rezolvate dacă luăm în considerare factori esențiali cum ar fi stilul de viață, mediul înconjurător, educația sau condițiile de trai. Este nevoie de o reformă în sănătate, cu accent pe prevenție și comunicare eficientă, subliniază dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.
Modelul Lalonde, propus de Marc Lalonde, un medic canadian, în 1974, evidențiază faptul că sănătatea populației nu este influențată doar de serviciile medicale, ci și de alți factori esențiali. Mai exact, acest model sugerează că, deși spitalele și intervențiile medicale sunt cruciale pentru tratarea bolilor, prevenția și promovarea unui stil de viață sănătos, alături de un mediu curat și sigur, sunt la fel de importante pentru menținerea sănătății populației. Astfel, spitalele ar trebui să nu se concentreze doar pe tratament, ci și să joace un rol activ în educarea pacienților și în colaborarea cu alte sectoare pentru a aborda factorii externi care influențează sănătatea.
„Conform modelului Lalonde, preluat de majoritatea țărilor dezvoltate, care și-au pus la punct sisteme de sănătate performante, din totalul problemelor de sănătate ale populației, sistemul de sănătate, pornind de la cabinetul medicului de familie și terminând cu cele mai performante spitale și policlinici, rezolvă maxim 20% din problemele de sănătate ale unei populației”, accentuează medicul epidemiolog Emilian Popovici.
Vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, dr. Emilian Popovici, a dat exemplu Japoniei, o țară cu „o medicină super tehnologizată” și bine finanțată, în care sistemul de sănătate rezolvă maxim 17% din problemele de sănătate ale populației.
„Este complicat de precizat ce procent din problemele de sănătate rezolvă sistemul sanitar din România, însă este clar că e vorba de un procent inferior Japoniei”, a precizat dr. Emilian Popovici.
Educația, factorul nr. 1 determinat al sănătății
Restul de 80% din problemele de sănătate ale populației sunt influențate de alți factori determinanți, printre care educația, mediul și locul de muncă.
„Educația este numărul unu ca determinantă a sănătății, pentru că un popor cu un nivel de educație mai scăzut, nu va înțelege corect mesajele transmise pe tema sănătății și, în consecință, nu va urma sfaturile. Fără a avea poporul partener în programele de sănătate, acestea sunt cel puțin incomplete, dacă nu neputincioase din anumite puncte de vedere”, subliniază medicul epidemiolog.
Asta lăsând la o parte educația necesară pentru a avea un trai echilibrat și un stil de viață care să susțină calitatea vieții.
„După ultimele sondaje Eurostat, din 2022, reiese că România este pe ultimul loc, atât la numărul de cărți citite, cât și la nivelul general de educație. Și dacă am spus aceste două lucruri, ne dăm seama cât de mare este impactul și asupra stării de sănătate a populației”, a precizat dr. Popovici.
Concret, potrivit Eurostat, în România 17,4% dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani aveau studii superioare, puțin peste 60% aveau studii medii, iar aproape 22% nu aveau nici măcar studii liceale.
Astfel, lipsa de educație „afectează grav și starea de sănătate”.
Mediul influențează direct starea de sănătate
Al doilea factor major care influențează direct starea de sănătate a pacienților este mediul înconjurător.
„Defrișările masive și modificările climatice afectează nu doar sănătatea umană, ci și agricultura și calitatea vieții. Noi avem o problemă, de exemplu, legată de mediu în România, pentru că s-au tăiat 50% din păduri. Și în urma acestor defrișări masive, se ajunge și la modificări climatice. Un lucru grav care se întâmplă sunt aceste deforestări masive, care, din păcate, continuă. De aici mergem la un șir de necazuri care se înlănțuie unele cu celelalte, mediul influențează direct starea de sănătate, calitatea aerului, calitatea apei, clima.”, a explicat dr. Popovici.
Deși poate părea surprinzător, al treilea factor important este munca.
„Poate că statul, în economia de piață, nu creează locuri de muncă, dar creează cadrul legislativ care să permită întreprinzătorului privat să creeze locuri de muncă stabile și bine retribuite care să-i permită omului să urmeze, spre exemplu, sfaturile de sănătate pe care le dăm pe partea cealaltă. Pentru că degeaba noi îl educăm, îi dăm sfaturi bune, dar el nu are posibilitatea financiară de a urma aceste sfaturi. Toate aceste lucruri se leagă.”, adaugă medicul epidemiolog.
Emilian Popovici sugerează că guvernul ar trebui să dezvolte un program serios și integrat pe cinci domenii esențiale: educație, sănătate, mediu, muncă și dezvoltare. Totodată, acesta subliniază că este nevoie de „bunăvoință și bună credință” pentru a realiza acest lucru.
Bineînțeles, ar trebui ca Guvernul să „modernizeze sistemul de sănătate, să construiască spitale, să le doteze cu aparatură de ultimă generație, să rezolve problemele legate de medicamente”.
„Dar să nu neglijeze celelalte părți. Din păcate, se vede clar că au fost neglijate, din datele Eurostat, deci nu presupunem, ci vorbim de realitate.”, punctează medicul.
Ce e nevoie să se schimbe în relația medic-pacient
Cazul de la Spitalul Pantelimon, unde două doctorițe anesteziste sunt acuzate că ar fi cauzat moartea unui pacient de la Spitalul Sf. Pantelimon prin scăderea intenționată a dozelor de noradrenalină, a stârnit o mulțime de controverse la nivelul societății.
Medicul epidemiolog Emilian Popovici spune, în acest context, că trebuie îmbunătățită comunicarea medicilor cu pacienții.
„Comunicarea în sistemul medical este vitală. Nu poți să ai un sistem medical care să fie performant cu adevărat și care să fie perceput în modul cel mai corect posibil de către populație, care să devină acel partener al sistemului, pentru ca sistemul să poată să își arate nivelul de performanță, dacă nu ai comunicare corectă cu pacienți.”,a mai spus dr. Emilian Popovici.
Totodată, medicul subliniază importanța perfecționării continue a infrastructurii existente în domeniul sănătății, în paralel cu dezvoltarea de noi facilități. Reprezentantul Societății Române de Epidemiologie afirmă că toate resursele utile sănătății publice trebuie susținute și îmbunătățite, iar noile construcții ar trebui să completeze ceea ce deja există.
„Medicina eroică, în care medicul este pus în situația de a lua niște măsuri extraordinare a salvat foarte multe vieți. În momentul în care medicul este timorat, stresat și nu mai are curajul să ia astfel de decizii, răul merge spre pacient. De aceea, trebuie să fim foarte atenți la momentele acestea extrem de sensibile, în care se comunică lucruri fără a avea niște decizii finale din parte unor organe îndreptățite să dea astfel de decizii”, concluzionează dr. Emilian Popovici.
