Printre negocieri şi tatonări apar, pe surse, si câteva variante de programe pentru tot ce-ar trebui să se întâmple pe plan politic în ţara noastră şi, evident, datele pentru alegerile prezidenţiale.
Aşadar, prima variantă vehiculată în interiorul partidelor ar fi aşa: 19-20 decembrie, preşedintele convoacă noul Parlament, pe 21 decembrie am putea avea învestirea noului parlament iar pe 24 decembrie ar începe consultările între preşedinte şi partide pentru numirea unui premier.
După această etapă am avea pe 27-28 decembrie învestirea noului Guvern, cu program de guvernare şi listă completă de miniştri, pe 30 – 31 decembrie noul Guvern propune un calendar al alegerilor, astfel încât pe 23 Martie 2025 să avem primul tur al prezidenţialelor iar pe 6 Aprilie 2025, al doilea tur.
Imediat după ar urma depunerea jurământului noului preşedinte şi preluarea mandatului la Cotroceni.
A doua variantă de program ar putea fi influienţată de negocierile pentru noul Guvern.
Dacă acestea nu vor fi finalizate la final de decembrie, atunci învestirea noului Guvern ar putea fi amânată pentru 13 ianuarie 2025.
A doau zi, pe 14 ianuarie ar fi prima şedinţă de Guvern în care se va stabili calendarul alegerilor care ar putea arăta aşa: 6 aprilie, primul tur al prezidenţialelor, 20 aprilie 2025, turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, urmând ca jurământul noului preşedinte să fie depus la final de aprilie, anul viitor.
Când se vor organiza noi alegeri în România?
În orice variantă am intra, noi alegeri în România nu se vor putea organiza mai devreme de 2 sau chiar 3 luni. Trebuie spus că procesul electoral se reia de la 0, iar asta înseamnă că noii candidați trebuie să adune noi semnături, să își depună din nou candidatura, aceasta să fie validată, apoi să se organizeze o nouă campanie și abia apoi să se țină din nou primul tur de scrutin.
Așadar, ne putem aștepta la alegeri pentru președintele României în martie 2025. Aceasta este vehiculată ca cea mai apropiată dată posibilă din punct de vedere tehnic, urmând a fi stabilit un nou calendar al scrutinului prezidențial.
Anularea turului I al alegerilor prezidențiale, situațuie fără precedent în România
Desecretizarea documentelor din CSAT a luminat puțin culisele acestor alegeri, care nu au avut echivalent în istoria postdecembristă a țării noastre. Ce au arătat aceste documente, de fapt? Au explicat cum România a fost supusă unui atac hibrid din exterior și că votul românilor a fost influențat și manipulat direct cu investiții străine, preponderent rusești. Mai exact, toți cei care au avut un interes în jocul politic din România au pus umărul la această campanie de manipulare. În total, peste 50 de milioane de euro, bani care ar putea fi dovediți prin acte justificative, se pare, dar suma poate fi mult mai mare!
Când își termină Klaus Iohannis mandatul?
Cu alegeri prezidențiale și parlamentare în același timp, fără guvern și cu un președinte care își termină mandatul, ne întrebăm cine va organiza noile alegeri și cum, sub ce temei legal. Trebuie să știm de la început că această situație este fără precedent și ea nu a fost prevăzută nici în Constituția României, nici în alte legi cu caracter constituțional. Așadar, organele abilitate vor decide care va fi procedura de urmat în acest sens. Până atunci, nu putem face decât scenarii, iar asta au spus toți experții în drept constituțional și politicienii care au reacțiobat până acum.
