Liderii coaliției de guvernare au decis în ședință revocarea lui Toni Greblă din funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP).
Camera Deputaților și Senatul vor lua o decizie, în plenul reunit de vineri, ora 11.00, privind revocarea lui Toni Greblă din funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente. În solicitarea de demitere a acestuia făcută de președintele Camerei Deputaților, social-democratul Ciprian-Constantin Șerban, e precizat că șeful AEP a stabilit indemnizația lunară, în luna martie 2023, cu nerespectarea legii, prin raportarea la nivelul salariului minim brut de 3.000 lei, când indemnizațiile erau înghețate la nivelul sumei de 2.080 lei.
„Domnul Toni Greblă, în luna martie 2023, la 2 zile după ce a fost numit în această funcție, și-a stabilit indemnizația lunară cu nerespectarea legii, prin raportare la nivelul salariului minim brut în plată la data numirii (3.000 lei) deși indemnizațiile erau înghețate la nivelul cuantumului de 2.080 lei, valoarea sumelor încasate necuvenit pentru anii 2023-2024, fiind constatată și stabilită de către auditul Curții de Conturi a României”, arată documentul prin care e cerută revocarea șefului AEP. Sursa citată mai spune că cei de la Curtea de Conturi au constatat, în Raportul de audit financiar nr. 61114/2024 următoarele: „Din verificările efectuate a rezultat că începând cu data 30 martie 2023 (data numirii președintelui în funcție), dintr-o eroare de interpretare a prevederilor legale incidente, AEP a stabilit un cuantum eronat al indemnizației lunare pentru funcția de președinte, prin raportare la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată valabil începând cu data de 01.01.2023, de 3.000 lei, în loc de 2.080 lei.
Toni Greblă a solicitat săptămâna trecută o analiză cu privire la eventuala reluare a turului 2 al prezidențialelor, susțin surse din coaliție, potrivit G4Media. Este chiar solicitarea făcută în mai multe rânduri de Călin Georgescu și de Elena Lasconi, cei doi candidați la fotoliul de la Cotrorceni care s-au calificat în turul 2, în decembrie. Atunci, CCR a decis anularea alegerilor, la două zile după ce CSAT a desecretizat o serie de documente ce demonstrau că o operațiune pregătită în favoarea lui Călin Georgescu de către Rusia. După solicitarea făcută de Greblă, la finele săptămânii trecute, liderii coaliției de guvernare au agreat să înceapă procedura de demitere în cazul său. Președinte interimar al AEP va fi Vajda Zsombor, până acum vicepreședinte al instituției.
Contactat de „Adevărul”, Toni Greblă susține că nu a fost informat că va fi demis și a evitat alte comentarii. „Nu cunosc, nu am fost informat. Nu am primit nicio comunicare oficială. Am văzut și eu în presă fel și fel de zvonuri. După ce voi primi o informare oficială, voi putea să comentez și eu pe această temă”, a declarat Greblă.
Cine îl poate înlocui pe Toni Greblă din funcția de funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente după demitere
În urma deciziei coaliției de guvernare de a sprijini revocarea lui Toni Greblă din funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), urmează ca Parlamentul să inițieze procedura de înlocuire a acestuia. Conform legii, președintele AEP este numit prin hotărâre adoptată în ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalitățile cu pregătire și experiență în domeniul juridic sau administrativ. Mandatul președintelui este de 8 ani și poate fi reînnoit o singură dată.
În prezent, nu au fost anunțate oficial nume de candidați pentru a-l înlocui pe Toni Greblă. În trecut, numirea sa a fost susținută de Partidul Social Democrat (PSD), în timp ce Partidul Național Liberal (PNL) a exprimat preferința pentru un candidat independent, fără afiliere politică.
Până la numirea unui nou președinte, unul dintre cei doi vicepreședinți ai AEP ar putea prelua atribuțiile interimare. Conform structurii actuale, vicepreședinții sunt Zsombor Vajda și Dan Vlaicu.
Este esențial ca noul președinte al AEP să fie numit cât mai curând, având în vedere apropierea alegerilor prezidențiale programate pentru 4 mai 2025, pentru a asigura o organizare eficientă și transparentă a procesului electoral.
