Călin Georgescu ar fi fost plasat sub control judiciar conform DIGI24.
Ce înseamnă control judiciar?
Controlul judiciar reprezintă cea mai puțin intruzivă măsură preventivă dintre cele enumerate la art. 202 alin. (4 ) din Codul de procedură penală, având în vedere faptul că acesta nu înlătură libertatea fizică de mișcare a inculpatului, ci presupune doar instituirea unor obligații și interdicții în sarcina inculpatului pe toată durata măsurii.
Cu privire la caracteristicile controlului judiciar, acesta este provizoriu, facultativ, aplicarea sa fiind la latitudinea organului judiciar și poate fi dispus în toate fazele procesului penal până la soluționarea definitivă a cauzei.
Control judiciar – Cod procedură penală
Cine dispune măsura preventivă?
Măsura controlului judiciar poate fi luată de către:
- procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală, în cursul urmăririi penale. Judecătorul de drepturi și libertăți poate dispune măsura doar atunci când a fost investit cu o propunere de luare sau de prelungire a măsurii arestului la domiciliu sau a arestării preventive sau cu o contestație;
- judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară;
- instanța de judecată în fața căreia se află cauza, în cursul judecății.
Condiții
La fel ca și în cazul celorlalte măsuri preventive reglementate de Codul de procedură penală, condițiile dispunerii controlului judiciar se regăsesc la art. 202 alin (1), sens în care: „Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.”
Astfel, pentru a fi aplicată măsura controlului judiciar sunt necesare următoarele condiții:
- existența probelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală;
- această măsură să fie necesară pentru realizarea scopului vizat: asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărire sau de la judecată ori împiedicarea săvârșirii unei alte infracțiuni;
- să nu existe o cauză de împiedicare a punerii în mișcare sau exercitării acțiunii penale;
- măsura să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată .
Conținut. Ce urmează după control judiciar?
În funcție de felul obligațiilor stabilite prin dispunerea măsurii controlului judiciar, acesta poate fi un control judiciar obligatoriu, când este prestabilit de lege sau un control judiciar facultativ, când este lăsat la aprecierea instanței.
În acest fel, controlul judiciar obligatoriu cuprinde următoarele obligații:
a)să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
b)să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;
c)să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.
Obligațiile a căror dispunere se află la latitudinea organului judiciar sunt:
a) să nu depăşească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia;
b) să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sau să se deplaseze doar în locurile stabilite de acesta;
c) să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;
d)să nu revină în locuinţa familiei, să nu se apropie de persoana vătămată sau de membrii familiei acesteia, de alţi participanţi la comiterea infracţiunii, de martori ori experţi sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale;
e) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta;
f) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă;
g) să se supună unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării;
h) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;
i) să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar;
j) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme;
k) să nu emită cecuri.
Revocarea controlului judiciar
Revocarea măsurii preventive a controlului judiciar constă în manifestarea de voinţă a organului judiciar, care duce la încetarea efectelor măsurii ca urmare a modificării situaţiei avute în vedere la luarea, prelungirea sau menţinerea acesteia.
Astfel, conform art. 242 alin. (1): „Măsura preventivă se revocă, din oficiu sau la cerere, în cazul în care au încetat temeiurile care au determinat-o ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii”.
Verificare control judiciar
Verificarea măsurilor preventive de control judiciar are loc în procedura de cameră preliminară și în cursul judecății.
Când procurorul trimite în judecată inculpatul față de care s-a dispus o măsură preventivă, rechizitoriul și dosarul cauzei se înaintează spre verificare judecătorului de cameră preliminară. Acesta verifică din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii preventive. În condițiile în care judecătorul constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se menţin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, el va dispune menținerea măsurii.
De asemenea, în faza procesuală a judecății, instanţa de judecată verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menţinerea măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.
Supravegherea controlului judiciar
Conform art. 215 alin. (4) „Supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către instituţia, organul sau autoritatea anume desemnate de organul judiciar care a dispus măsura, în condiţiile legii”.
Astfel, potrivit legii speciale, obligația de supraveghere va reveni organului de poliție în a cărui rază teritorială domiciliază sau locuiește inculpatul, instituției sanitare în care urmează a se efectua tratamentul sau băncilor unde inculpatul are deschise conturi.
Instituţia, organul sau autoritatea prevăzute la alin. (4) are obligația de a verifica periodic respectarea obligaţiilor de către inculpat. Dacă acesta constată existența unor încălcări ale acestora va sesiza de îndată procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii.
În caz de nerespectare a obligațiilor sau de săvârșire a unei noi infracțiuni pe perioada controlului judiciar se va putea dispune înlocuirea măsurii preventive cu una mai severă, respectiv cu arestul la domiciliu sau cu arestul preventiv. Astfel, conform art. 215 alin. (7), „În cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar, inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege”.
