Președintele interimar Ilie Bolojan susține o declarație de presă, joi, la Paris, după reuniunea şefilor de stat şi de guvern privind securitatea în Ucraina. G4Media transmite LIVE.
Ilie Bolojan:
De aproximativ o jumătate de oră s-a finalizat reuniunea pentru pace și securitate. Au participat 31 de state și reprezentanții NATO și UE.
Primul punct a fost acordul de încetare a focului la Marea Neagră. Țările prezente salută ajungerea la acest acord dar constatăm că Ucraina a fost de acord ca acest acord să fie extins și terestru și aerian și nu s-a ajuns la acest acord. Rusia nu a acceptat aceste condiții și practic teoria că unii vor pace și alții vor război a fost infirmată.
Țările au convenit să mențină sprijinul pentru Ucraina și întărirea flancului estic.
Se va forma un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înțelegeri. Întrucât înțelegerea se referă la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru. Prin infrastructura pe care o are – radare, drone, poliția aeriană – vom colabora astfel încât acest acord să fie respectat.
Un punct important a fost asigurarea sprijinului pentru Ucraina.
România are un interes strategic să susțină Ucraina pentru că practic ucrainenii țin pericolul la distanță.
Orice situație în care Ucraina are o cădere ar însemna o înaintare spre Vest pe care Europa și România nu o doresc.
Un alt punct a fost coordonarea cu SUA în asigurarea păcii în Ucraina.
Această coordonare este foarte importantă pentru că ține de ce se întâmplă până la ajungerea la un acord de pace, menținerea sancțiunilor, și măsurile post ajungere la un acord, astfel încât să existe garanții suficient de puternice.
Acest acord nu e doar o fază temporară între două războaie, ci o pace robustă.
Un alt subiect discutat se referă la forțele de garantare a păcii.
România nu va trimite niciun militar român în Ucraina.
Ipotetic, dacă se ajunge la un acord de pace, s-a discutat despre posibilitatea unui plan care să asigure o garanție. Aceste forțe ar putea fi amplasate pe flancul de est.
Vom participa ca țară de tranzit, de hub, la aceste discuții astfel încât statul major să știe care sunt aceste planuri.
S-a discutat îmbunătățirea industriei de apărare și creșterea capabilităților militare. Am făcut un grup de lucru la nivelul României, a fost o primă întâlnire în această săptămână pentru a pregăti prioritățile noastre, să vedem ce capacități putem integra în lanțul valoric al industriei integrate. Din ceea ce vom achiziționa în plan militar, dorim să se producă un număr cât mai mare din componentele pe care le vom achiziționa.
Concluzia reuniunii a fost de acțiune unitară, angajament pe securitate și coordonare cu SUA.
Răspunsuri la întrebări:
Digi24: Am putea vedea mai mulți militari NATO în România? Țările din NATO iau în calcul apărarea Ucrainei dacă va fi atacată din nou?
Ilie Bolojan: Este posibil să se discute de o creștere numerică a forțelor NATO pe flancul de Est. În ce privește garanțiile, aceste forțe de descurajare nu ar putea acționa decât sub un mandat internațional precum ONU.
Pare că negocierile nu sunt foarte facile, în perioada următoare se vor clarifica aceste aspecte.
Digi24: Despre refuzul vizelor SUA – luați în calcul trimiterea unui însărcinat special care să negocieze cu SUA?
Ilie Bolojan: Ministerul de Externe și Interne vor colabora cu SUA pentru a clarifica aspectele ce țin de suspendarea vizelor. Cele două ministere știu exact care sunt condițiile.
Euronews: Ați văzut disponibilitate din partea altor state de a sprijini Ucraina?
Ilie Bolojan: Aproape toate țările UE, cu excepția a două țări, vor respecta ce s-a stabilit la Consiliul European. Sumele ce revin fiecărui stat au fost practic confirmate.
Azi o parte din țări au anunțat explicit sumele cu care vor contribui suplimentar.
Cea mai sigură forță de garantare a păcii este ca Ucraina să rămână cu o armată puternică, operațională, care să poată face față unui posibil confict.
Dacă Ucraina are o armată care stă în picioare, pericolul e ținut departe și de România, și de Europa.
Asta înseamnă instruire, transfer de echipamente, parteneriate pentru a le întări industria de apărare. Ucraina, având acest conflict a reușit să-și formeze o industrie de apărare care are niște capabilități care ar putea fi preluate inclusiv de țările europene.
Toate proiectele de infrastructură mare care asigură tranzitarea țării, magistrale, de la energie, tot ce înseamnă partea de mobilitate vor fi continuate. E important să continuăm aceste proiecte, sunt ca niște artere care asigură un posibil tranzit militar, dar ele asigură în primul rând un tranzit civil.
Zona de est a României va putea să recupereze cu o viteză mai mare.
Euronews: Premierul Ciolacu e nemulțumit de ministrul de Externe. Cum comentați prestația sa? Ar trebui schimbat?
Ilie Bolojan: Eu nu am o experiență de ani de zile în a administra poziții naționale, dar am experiență de peste 20 de ani în administrația locală. Dacă critici oameni care trebuie să te ajute să faci performanță în public nu faci decât să le știrbești capacitatea de a face performanță unu doar lor, ci și instituțiilor.
Când am fost convins că se impune o schimbare am făcut-o dar nu am discutat public despre ea.
Cred că regulile de management sunt în general aceleași.
Trebuie avut grijă la aceste acțiuni.
Dacă ne amputăm capacitatea de a acționa în orice zonă, nu cred că ne ajută.
Întrebare: Despre decizia României de a nu trimite trupe în Ucraina.
Ilie Bolojan: Decizia de a nu trimite trupe în Ucraina a fost luată după consultările cu partidele politice. Când angajezi țara trebuie să te asiguri că Parlamentul o susține. Lucrurile sunt clare și nu are rost să le mai discutăm.