O categorie specială de angajați, atât din sistemul public, cât și din mediul privat, poate beneficia de reducerea programului de lucru de la opt la șase ore pe zi. Este vorba despre femeile însărcinate, care, potrivit legislației în vigoare, au dreptul la anumite măsuri de protecție și sprijin, fără ca acestea să le afecteze veniturile.
Conform Codului Muncii și Ordonanței de Urgență nr. 96/2003, gravidele pot solicita, în baza unui certificat medical, reducerea programului de muncă cu până la o pătrime, adică de la opt la șase ore zilnic, fără diminuarea salariului.
Protecție la locul de muncă
Femeile însărcinate nu pot fi obligate să muncească în medii toxice, în condiții de temperaturi extreme sau în orice alte situații care le-ar putea pune în pericol sănătatea. Dacă natura activității presupune astfel de riscuri, angajatorul este obligat să le ofere un post adecvat sau, în lipsa unei alternative, să le acorde concediu de risc maternal.
De asemenea, angajatele însărcinate nu pot fi obligate să lucreze în ture de noapte, să efectueze ore suplimentare ori să se deplaseze în interes de serviciu fără acordul lor expres.
Concediul de risc maternal
În cazul în care angajata nu poate fi relocată într-un post fără riscuri, poate beneficia de concediu de risc maternal. Acesta se acordă pe o perioadă de maximum 120 de zile și este plătit cu 75% din salariul de bază, suma fiind suportată din fondul de asigurări sociale. Concediul poate fi luat atât înainte, cât și după naștere, dar nu se suprapune cu concediul de maternitate.
Concediul de maternitate
Durata concediului de maternitate este de 126 de zile calendaristice, împărțite în mod egal: 63 de zile înainte și 63 după naștere. Indemnizația aferentă reprezintă 85% din media veniturilor brute realizate în ultimele șase luni. Este obligatoriu ca cel puțin 42 de zile de concediu să fie luate după naștere, restul perioadei putând fi distribuit în funcție de recomandarea medicului.
Cine are dreptul la concediu maternal
Pot beneficia de concediu maternal:
Femeile salariate care au contribuit la sistemul de asigurări sociale de sănătate (CAS) cel puțin o lună în ultimele 12 luni.
Persoanele fizice autorizate (PFA), cele care obțin venituri din drepturi de autor sau alte activități independente, cu condiția să contribuie la CAS.
Indemnizația de maternitate este scutită de impozitul pe venit (10%), dar se reține contribuția de sănătate (CASS – 10%).
Cum se obține concediul maternal
Pentru a beneficia de acest drept, angajata trebuie să solicite concediul medical de la medicul de familie sau medicul specialist. Cererea, însoțită de certificatul medical, se depune la angajator, care are obligația de a transmite documentele necesare către Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) pentru decontare.
Este important de menționat că acest concediu nu trebuie confundat cu concediul pentru creșterea copilului.
Concediul pentru creșterea copilului
Acest tip de concediu este un drept acordat oricărui părinte (mamă sau tată) care a realizat venituri impozabile cel puțin 12 luni în ultimii doi ani anteriori nașterii copilului. Veniturile pot proveni din salarii, activități independente sau drepturi de autor.
Părintele poate opta pentru una dintre următoarele variante:
concediu de până la 2 ani (sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap),
concediu de până la 1 an, beneficiind de un stimulent de inserție mai mare dacă revine la muncă mai devreme.
Indemnizația pentru creșterea copilului
Valoarea indemnizației este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din cei doi ani anteriori nașterii.
Indemnizație minimă: 1.500 lei/lună (valabil și în 2025)
Indemnizație maximă: 8.500 lei/lună
Această sumă este scutită de impozitul pe venit, dar se achită contribuția la sănătate (CASS – 10%).
