Comisia Europeană lansează un avertisment clar: următoarea criză nu este o întrebare de dacă, ci de când. Fie că este vorba despre un dezastru natural, o pană masivă de curent, o pandemie sau un atac cibernetic de proporții, fiecare cetățean trebuie să fie pregătit pentru 72 de ore de autonomie totală. Nu este o sugestie, ci o responsabilitate.
🔴 Este interzis să fim nepregătiți. Nu prin lege, ci prin luciditate. Comisia Europeană ne avertizează: lipsa unui plan de urgență este o vulnerabilitate periculoasă — pentru tine, pentru familia ta și pentru întreaga comunitate. Într-o lume imprevizibilă, neglijența devine un risc național.
În fața riscului tot mai mare de dezastre, atacuri cibernetice sau crize alimentare, Comisia Europeană transmite un mesaj clar: e interzis să mai fim luați prin surprindere. Nu e vorba de panică, ci de responsabilitate.
De ce 72 de ore?
Conform oficialilor europeni, în cazul unei crize majore, primele trei zile sunt cele mai critice. Atunci când infrastructura este afectată, când comunicațiile sunt întrerupte și autoritățile sunt depășite de situație, oamenii trebuie să se poată baza pe propriile resurse. Pregătirea unui kit de urgență pentru 72 de ore devine astfel o necesitate, nu un moft.
Ce trebuie să conțină un kit de urgență?
Comisia Europeană a detaliat clar elementele esențiale care nu trebuie să lipsească din niciun cămin:
Apă – minimum 3 litri pe zi de persoană, pentru băut și igienă.
Conserve și alimente neperisabile – precum nuci, semințe, batoane proteice, hrană pentru bebeluși și animale de companie.
Medicamente de bază, inclusiv cele prescrise.
Radio cu baterii, pentru a primi informații în caz de pană de curent sau comunicații întrerupte.
Baterii externe și încărcătoare auto pentru telefon.
Copii ale documentelor personale (buletin, pașaport, certificat de naștere) – în format fizic.
Numere de telefon importante scrise pe hârtie.
Bani cash, pentru cel puțin o săptămână, în mai multe valute dacă este posibil.
Surse alternative de căldură și lumină – pături, saci de dormit, lumânări, chibrituri, combustibil.
Haine groase pentru sezonul rece.
Prevenția începe cu educația
Într-un demers fără precedent, Uniunea Europeană introduce educația pentru situații de criză în școli, iar adulții vor beneficia de cursuri dedicate. Copiii vor învăța cum să reacționeze în caz de incendiu, cutremur sau întrerupere a comunicațiilor, în timp ce părinții vor ști cum să organizeze un plan de acțiune.
Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene, subliniază: „Informăm populația despre ce înseamnă să aibă autonomie timp de 72h. Nu vorbim despre panică, ci despre responsabilitate și solidaritate.”
Strategia de reziliență a UE
Noua strategie europeană de prevenire a dezastrelor include:
Crearea de stocuri strategice de echipamente esențiale.
Dezvoltarea unei platforme europene de gestionare a crizelor.
Îmbunătățirea sistemelor de alertă timpurie.
Asigurarea funcționării neîntrerupte a spitalelor, transporturilor și accesului la apă potabilă.
Exemple care inspiră: Suedia, Belgia, Germania
Mai multe țări din UE deja aplică aceste măsuri. Belgia a lansat o campanie națională pentru pregătirea kitului de urgență, în timp ce Suedia și Germania dispun de ghiduri oficiale pentru pene de curent sau penurie de alimente. Franța va distribui, în curând, un manual de supraviețuire pentru cetățeni.
Ce spune Comisarul European pentru Gestionarea Crizelor?
Hadja Lahbib, Comisarul European pentru Gestionarea Crizelor, a distribuit recent un videoclip devenit viral în care arată ce are mereu la ea în geantă. Dincolo de pasta alla puttanesca, comisara poartă șase sticle de apă. Mesajul este simplu și puternic: „Nu trebuie să ne panicăm, trebuie să ne pregătim.”
Comisia Europeană nu interzice pregătirea – interzice inconștiența. A fi pregătit nu înseamnă a trăi în frică, ci a acționa inteligent și responsabil. De aceea, de acum înainte, nu întreba „De ce să am un kit de urgență?”, ci „De ce aș risca să nu am unul?”
Pentru că într-o criză, fiecare oră contează.
