Comisia Europeană ia în calcul măsuri comerciale simetrice, dar nu exclude nici variante mai dure, precum blocarea accesului pe piața UE pentru anumite bunuri sau servicii americane, potrivit publicației El País. Bruxelles-ul își ascuțea deja armele comerciale în anticiparea a ceea ce președintele SUA, Donald Trump, a numit „Ziua eliberării” – 2 aprilie, ziua în care a promis impunerea unor „tarife reciproce” pentru mai multe state, vizând practic toate bunurile importate în SUA.
Dacă aceste măsuri vor fi aplicate integral, escaladarea conflictului comercial ar putea duce la consecințe greu de anticipat.
În calitate de administrator al politicii comerciale a celor 27 de state membre și a celor 450 de milioane de cetățeni ai Uniunii, Comisia Europeană pregătește un răspuns pe măsură. „Nu există linii roșii în catalogul european de represalii”, a avertizat o sursă de rang înalt din UE.
Pe lângă o ripostă clasică, constând în taxe vamale suplimentare pentru produse americane – ca reacție la impunerea de către Washington a unor tarife de 25% pentru oțel și aluminiu –, UE analizează implementarea completă a arsenalului său, inclusiv folosirea noului instrument anti-coerciție. Acest mecanism ar permite blocarea accesului anumitor bunuri sau servicii americane pe piața europeană, restricționarea participării companiilor din SUA la licitații publice sau la proiecte finanțate din bugetul comunitar.
Relațiile comerciale dintre UE și SUA sunt printre cele mai vaste la nivel global. Conform datelor americane, schimburile comerciale bilaterale însumează 975 de miliarde de dolari (aproximativ 900 miliarde de euro), cu un excedent pentru Europa de peste 235 miliarde de dolari. Până acum, răspunsurile UE s-au limitat la dimensiunea comercială, ca în 2018, în timpul primului mandat al lui Trump.
Totuși, impunerea de tarife generalizate pe 2 aprilie ar putea epuiza rapid spațiul de manevră legat de bunurile americane importate, iar UE ar putea fi nevoită să lovească în zona serviciilor – digitale, financiare sau de proprietate intelectuală – acolo unde Europa are un deficit major. În 2024, SUA aveau un excedent comercial în servicii de 75,6 miliarde de dolari în relația cu UE.
Activarea instrumentului anti-coerciție, aprobat recent în contextul tensiunilor cu China și a experienței din mandatul anterior al lui Trump, ar fi o premieră. Deși încă nu a fost discutat oficial în Consiliul UE pentru Comerț, surse apropiate spun că opțiunea se află pe masă și că există sprijin puternic pentru utilizarea sa „modulabilă”, în funcție de acțiunile Washingtonului.
Pe lângă măsurile comerciale, UE explorează și alte piste diplomatice, cum ar fi apropierea de noi parteneri și accelerarea acordurilor comerciale, precum cel cu Mercosur, dar și actualizarea tratatelor mai vechi. Unele voci din interiorul Uniunii susțin că ar trebui reluat și impulsul tehnologic blocat de negocierile din cadrul OCDE.
Totuși, nu toți liderii europeni susțin o escaladare dură. Franța, Italia și Irlanda cer Comisiei mai multă transparență și o revizuire atentă a listelor de produse americane ce ar urma să fie taxate. Prima rundă de tarife de retorsiune, estimate la 26 de miliarde de dolari, include produse emblematice precum bourbonul, hainele Levi’s sau motocicletele Harley-Davidson – o listă derivată din cele aplicate în 2018 și 2021. Bruxelles-ul a amânat punerea lor în aplicare pentru a permite negocieri nu doar cu Washingtonul, ci și în interiorul UE.
În replică, Trump a amenințat cu o taxă de 200% pentru băuturile spirtoase și vinurile europene, o măsură care a provocat îngrijorare la Paris, Roma și Dublin. Bruxelles-ul se teme că unele state membre vor căuta să-și protejeze propriile sectoare industriale prin soluții individuale, subminând unitatea blocului comunitar. „Dacă Trump reușește să divizeze UE, jocul este pierdut”, a declarat un oficial european.
Comisia Europeană a transmis că nu va ceda. „Suntem pregătiți să ne apărăm interesele economice. Dacă va fi necesar, vom răspunde ferm, proporțional și în timp util la orice măsură inechitabilă a SUA”, a declarat joi un purtător de cuvânt, după ce Trump a semnat noi tarife de 25% pentru automobile și piese auto din Europa.
UE continuă, totuși, să caute soluții diplomatice. A oferit concesii, precum reducerea tarifelor la unele bunuri industriale, creșterea importurilor sau facilitarea exporturilor de gaz natural lichefiat american.
Însă, până în prezent, discuțiile nu au dat rezultate concrete. Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, și șeful de cabinet al Ursulei von der Leyen, Björn Seibert, s-au întâlnit recent la Washington cu oficiali de rang înalt ai administrației americane, într-o ultimă tentativă de a preveni declanșarea unui conflict comercial total. Deși întâlnirea a lăsat inițial impresia unui progres, noile tarife pentru automobile au venit ca un duș rece. Ulterior, în mediul apropiat al lui Trump, Europa a fost etichetată drept „profitoare” sau „jalnică”, potrivit unor informații obținute de The Atlantic.
Cei care au negociat cu administrația Trump în Europa și Canada susțin că spațiul de manevră al echipei sale este redus și că deciziile finale sunt luate personal de Trump, adesea imprevizibil, ignorând chiar și acordurile anterioare.
Bruxelles-ul se așteaptă ca SUA să impună tarife de circa 20% asupra produselor europene și să accepte negocieri doar după aplicarea acestora. Trump a acuzat în repetate rânduri UE că tratează incorect SUA, mergând până la a sugera că Uniunea a fost creată pentru a „bloca” interesele americane.
Până la declanșarea oficială a măsurilor, UE intensifică analiza riscurilor și pregătirea listelor cu produse vizate, în paralel cu discuțiile interne. Momentul decisiv ar putea veni după 2 aprilie, când, pe 7 aprilie, miniștrii comerțului din statele membre se vor reuni la Luxemburg pentru a decide direcția relațiilor comerciale cu SUA și China.
