Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a transmis miercuri un mesaj cu ocazia lansării studiului „Impactul impozitului minim pe cifra de afaceri asupra economiei: analiză sectorială”, subliniind că România are capacitatea de a-și construi un sistem fiscal modern. Acesta ar trebui să susțină dezvoltarea economică sustenabilă și să asigure o colectare eficientă a veniturilor la bugetul de stat.
Totuși, Bolojan a avertizat că un astfel de obiectiv nu poate fi atins fără un dialog real între autorități și mediul de afaceri, fără expertiză solidă și fără o măsurare corectă a impactului deciziilor fiscale.
Mesajul președintelui interimar a fost prezentat în cadrul evenimentului de lansare a studiului elaborat de The Tax Institute, găzduit în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București. Documentul oferă o analiză detaliată asupra efectelor introducerii impozitului minim pe cifra de afaceri în diferite sectoare economice. Discursul a fost rostit de Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui interimar pentru relația cu mediul de afaceri.
Ilie Bolojan: „Fiscalitatea nu e doar o chestiune tehnică, ci și una de încredere și planificare strategică”
În mesajul transmis la lansarea studiului realizat de The Tax Institute, președintele interimar Ilie Bolojan a subliniat că fiscalitatea nu ar trebui privită exclusiv dintr-o perspectivă tehnică. Ea implică și o doză importantă de încredere publică, echilibru și gândire strategică.
„Predictibilitatea, transparența și echitatea trebuie să fie pilonii pe care se fundamentează politica fiscală a unui stat. Aceste valori se construiesc doar prin dialog și prin politici publice bazate pe dovezi clare. Măsura introducerii impozitului minim pe cifra de afaceri necesită o analiză atentă înainte de aplicare, fiind esențială o evaluare riguroasă a eficienței și sustenabilității sale. Studiul prezentat astăzi este un exemplu concret de analiză profesionistă și sectorială, care ar trebui să stea la baza oricărei decizii viitoare în acest domeniu”, a precizat Bolojan.
El a adăugat că, pentru a lua decizii solide în domeniul fiscal, este nevoie de o înțelegere detaliată a impactului fiecărei măsuri asupra economiei. Acest lucru implică, înainte de orice implementare, o analiză de impact aprofundată, care să asigure că nu sunt generate bariere în calea dezvoltării și investițiilor.
„Îi invit pe toți experții din administrație, mediul academic și din sectorul privat la un dialog deschis, sincer și constructiv, pentru a identifica cele mai eficiente soluții fiscale. Avem nevoie de o colaborare autentică pentru a construi un cadru stabil și predictibil”, a transmis președintele interimar.
Potrivit lui Bolojan, studiul lansat scoate la iveală o discrepanță semnificativă: în timp ce impozitul minim pe cifra de afaceri ar putea aduce circa un miliard de euro la buget, România pierde anual peste 9 miliarde de euro din frauda de TVA. Datele Comisiei Europene indică faptul că România se află, încă din 2015, pe primul loc în UE în privința decalajului de colectare a TVA-ului, cu un deficit de 36,7%, față de doar 0,2% în Olanda.
„Impactul evaziunii fiscale este prea mare pentru a fi ignorat. În actualul context economic, orice măsură fiscală trebuie analizată nu doar prin prisma veniturilor potențiale, ci și în funcție de efectele colaterale asupra economiei reale și a competitivității pe termen lung. Mesajul acestui studiu este limpede: avem instrumentele necesare pentru a construi un sistem fiscal modern și eficient, dar cheia succesului stă în colaborare și decizii bazate pe analize temeinice. România are nevoie de viziune și stabilitate, nu de măsuri pripite adoptate sub presiunea momentului”, a subliniat Bolojan.
În final, acesta a reiterat importanța principiilor fundamentale ale unui sistem fiscal echilibrat: neutralitate, proporționalitate și sprijinirea competitivității economice. Impozitele aplicate pe cifra de afaceri, nu pe profit, pot distorsiona aceste principii, afectând în special sectoarele cu marje reduse, investiții semnificative sau cicluri economice lungi.
„Sunt convins că România poate construi un sistem fiscal modern, capabil să susțină o dezvoltare durabilă și o colectare eficientă a veniturilor. Dar acest demers nu poate reuși fără dialog real, expertiză autentică și evaluare permanentă. E momentul să reconstruim încrederea dintre stat și mediul economic pe fundamente solide. Transparența și cooperarea trebuie să devină priorități”, a conchis președintele interimar.
