Benoni Ambăruş, director al asociației Caritas Roma şi responsabil cu viaţa pastorală a penitenciarelor din Roma, a declarat că Papa a donat recent 200 de mii de euro pentru fabrica de paste din închisoarea pentru minori Casal del Marmo.
„I-am spus că avem un credit mare pentru această fabrică de paste și dacă o putem plăti, vom scădea prețul pastelor, vom vinde mai multe și vom angaja mai mulți băieți. Mi-a răspuns: Aproape am rămas fără bani, însă mai am ceva în cont“. „Și mi-a dat 200 de mii de euro”, a spus agenţiei ANSA, Monseniorul Ambăruş, „don Ben”, cum îi spunea Papa Francisc.
Nu e prima dată când caritatea pontificală ajunge acolo unde se adună rănile cronice ale Europei urbane. De la facturile de electricitate ale refugiaților din clădirile ocupate la Roma, până la pachetele cu alimente și medicamente livrate personal de arhiepiscopul Krajewski la centrele de primire a migranților – opera discretă a Papei Francisc și a „ambulanței milostivirii” a devenit un fel de serviciu de urgență socială. Cu un stil aparte: fără să anunțe când vine, fără să întrebe ce religie au cei care primesc.
Krajewski însuși o spunea răspicat acum câțiva ani: „Caritatea nu face diferențe de culoare sau etnie, nu ține cont de zile de sărbătoare sau de fus orar. Merge acolo unde este nevoie.” Și, de cele mai multe ori, rămâne anonimă. Nu e milă, ci o datorie socială – o formă de reparație pentru o lume care își uită deliberat rătăciții.
După anunțul decesului său, toate privirile se îndreaptă acum către testamentul final al Suveranului Pontif. De regulă, papii nu lasă moșteniri personale, iar bunurile sunt direcționate către fundații religioase sau proiecte caritabile. Însă, fiind cunoscut pentru deciziile sale neconvenționale și pentru empatia față de marginalizați, există speculații că Papa Francisc ar fi putut alege să-și lase averea unor cauze dragi: justiție climatică, sprijin pentru refugiați sau reconstrucția cartierelor sărace din Buenos Aires.
Cu toate acestea, potrivit presei internaționale, inclusiv UNILAD și ET Online, Papa Francisc ar fi acumulat o avere de aproximativ 16 milioane de dolari, provenind în special din donații, drepturi de autor și un fond discreționar anual de aproximativ 385.000 de dolari. Potrivit apropiaților, Papa a cheltuit cea mai mare parte a acestor resurse pentru activități filantropice și cauze religioase.
După anunțul decesului său, toate privirile se îndreaptă acum către testamentul final al Suveranului Pontif. De regulă, papii nu lasă moșteniri personale, iar bunurile sunt direcționate către fundații religioase sau proiecte caritabile. Însă, fiind cunoscut pentru deciziile sale neconvenționale și pentru empatia față de marginalizați, există speculații că Papa Francisc ar fi putut alege să-și lase averea unor cauze dragi: justiție climatică, sprijin pentru refugiați sau reconstrucția cartierelor sărace din Buenos Aires.
Cardinalul Kevin Farrell, responsabil cu administrarea treburilor Vaticanului în perioada de interregn, a declarat că Papa Francisc a fost „un om al iubirii universale, în special pentru cei mai sărmani”. Aceste cuvinte ar putea reflecta inclusiv destinația finală a moștenirii lăsate de Pontif. Averea sa materială rămâne un detaliu secundar față de impactul pe care l-a avut asupra lumii. Chiar și în moarte, Papa Francisc continuă să inspire prin simplitatea vieții sale și devotamentul neclintit față de cei aflați la marginea societății. Rămâne de văzut cui îi va reveni această moștenire și, mai ales, cum va continua ea să slujească umanitatea.
Pentru „cei mici” – o linie de fidelitate evanghelică
Dar Casal del Marmo e mai mult decât o instituție corecțională. E locul în care Papa însuși a deschis, la un moment dat, simbolic, o Poartă Sfântă. Tot alături de „don Ben”. „Cred că nici măcar nu-mi știa numele complet”, rememorează astăzi episcopul auxiliar al Romei. Dar, mai important, spune el, e ce au simțit cei din interior: „că au fost văzuți”.
De luni, spune monseniorul, primește mesaje de la deținuți care se declară „orfani”. Unii i-au cerut să pună o floare pe mormântul Papei, din partea lor. Alții, poate, îl vor conduce simbolic pe ultimul drum. „Lucrăm ca fiii lui predilecți să poată fi prezenți la funeralii”, spune don Ben, fără a da detalii.
Născut Jorge Mario Bergoglio, Papa Francisc a fost ales în 2013 și a devenit rapid cunoscut pentru umilința sa și pentru implicarea constantă în favoarea celor săraci. A renunțat la luxul Palatului Apostolic, alegând să locuiască într-o reședință modestă din Vatican și să se deplaseze cu un simplu Ford Focus. A purtat veșminte simple și a respins orice formă de opulență, atât în viața personală, cât și în activitatea sa ca lider al Bisericii Catolice.
