Noua carte de identitate electronică poate fi obținută înainte de expirarea actualului buletin, iar pentru aceasta sunt necesare aceleași documente ca și pentru obținerea cărții de identitate tradiționale, precum certificatul de naștere sau contractul de închiriere a locuinței.
Noua carte de identitate are dimensiunile unui card bancar și include informațiile personale ale titularului, precum numele, prenumele și data nașterii. Pe spate se află un cip care conține semnătura olografă a deținătorului și două amprente digitale. În acest cip sunt stocate și două certificate digitale, care permit autentificarea și semnătura electronică în fața autorităților publice. Aceste certificate sunt protejate printr-un cod PIN, iar primele cinci milioane de cărți vor fi eliberate gratuit. După epuizarea acestei perioade, costul va fi de 67 de lei.
Cu ajutorul unui cititor de carduri și al unei aplicații, cetățenii vor putea accesa servicii online, precum obținerea certificatului de cazier judiciar sau consultarea istoricului de sancțiuni rutiere.
Documente necesare pentru cartea electronică de identitate în 2025
Prima Carte Electronică de Identitate se eliberează gratuit pentru cetățenii români începând cu vârsta de 14 ani, în limita fondurilor asigurate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Eliberarea cărții electronice de identitate la împlinirea vârstei de 14 ani:
cererea pentru eliberarea actului de identitate, semnată atât de minor, cât şi de părinte/reprezentantul legal;
certificatul de naştere;
actul de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului legal, document cu care se realizează și dovada adresei de domiciliu;
certificatul de căsătorie al părinţilor ori certificatul de divorţ însoţit de acordul parental/hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/irevocabilă, după caz, în situaţia în care părinţii sunt divorţaţi;
La împlinirea vârstei de 14 ani, minorul se prezintă la ghişeul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, însoţit de unul dintre părinţi sau, după caz, de reprezentantul său legal, de persoana desemnată din cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea serviciului public de asistenţă socială sau de persoana căreia i-a fost încredinţat în plasament, pentru a solicita eliberarea actului de identitate.
În situaţia în care părinţii au domicilii diferite, cererea pentru eliberarea actului de identitate se semnează de părintele la care minorul are domiciliul, în condiţiile legii.
Pentru minorul care, deşi a fost încredinţat, prin hotărâre judecătorească, unuia dintre părinţi, locuieşte statornic la celalalt părinte, se solicita declaraţia de consimţământ a părintelui căruia i-a fost încredinţat, din care să rezulte că este de acord ca în actul de identitate al minorului să fie înscrisă adresa la care acesta locuieşte statornic.
Declaraţia prevăzută poate fi dată la ghişeu, în prezenţa personalului serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, iar în situaţiile în care părintele nu se poate prezenta la ghişeu, declaraţia trebuie să fie autentificată la misiunea diplomatică a României din statul în care acesta se află, la notarul public român ori la autoritățile străine competente. În acest ultim caz, declarația va fi prezentată tradusă și legalizată.
Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreună cu documentele prevăzute de lege la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statele respective.
În situaţia în care părinţii divorţaţi exercită autoritatea părintească comună cu privire la minor, iar locuinţa acestuia este stabilită la unul dintre părinţi cu menţionarea adresei de domiciliu, dacă părintele în cauză solicită schimbarea domiciliului, minorul îşi schimbă domiciliul odată cu acesta, în condiţiile art. 497 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare. Mai multe detalii regăsiți aici.
Eliberarea primei cărți electronice de identitate după împlinirea vârstei de 18 ani:
cererea pentru eliberarea actului de identitate;
certificatul de naştere;
declaraţia unuia dintre părinţi ori a unei terţe persoane, din care să rezulte faptul că identitatea declarată în cererea pentru eliberarea actului de identitate, coroborată cu imaginea facială preluată ori cu fotografia ataşată cererii, aparţine solicitantului;
extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum şi, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reşedinţă; extrasul de carte funciară trebuie să fie obţinut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii;
Declaraţia unuia dintre părinţi ori a unei terţe persoane se dă în prezenţa personalului serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, ori după caz, a celui consular care primeşte cererea pentru eliberarea actului de identitate.
Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de identitate împreună cu documentele prevăzute de lege la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statele respective. Mai multe detalii regăsiți aici.
Eliberarea cărții electronice de identitate la expirarea termenului de valabilitate, modificarea datelor de stare civilă, anularea documentului, schimbarea sexului sau a fizionomiei:
cererea pentru eliberarea actului de identitate;
actul de identitate;
certificatul de naştere;
certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soţului supravieţuitor;
certificatul/hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/irevocabilă, după caz;
extrasul de carte funciară sau documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum şi, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reşedinţă; extrasul de carte funciară trebuie să fie obţinut cu cel mult 30 de zile anterior datei depunerii cererii;
În cazul modificării numelui şi/sau prenumelui titularului, prenumelui părinţilor, a datei ori a locului de naştere, precum şi în situaţia schimbării sexului, se prezintă şi hotărârea judecătorească sau, după caz, actul administrativ în baza căruia s-au modificat datele de stare civilă. Mai multe detalii regăsiți aici.
Chestorul de poliție Cătălin Giulescu, directorul general al DGEP, a declarat: „Eu vă asigur că în momentul acesta, cel puțin noi, suntem implicați în mai multe proiecte care presupun interconectarea infrastructurilor cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, cu sistemul bancar, cu Ministerul Muncii, cu Ministerul Sănătății”.
Disponibilitate și beneficii
Noua carte electronică de identitate este disponibilă momentan doar în București și Cluj. Printre beneficiile acesteia se numără elementele avansate de securitate, care previn falsificarea și furtul de identitate. „Faptul că toate datele vor fi într-un singur document și ține și loc de călătorie”, a spus o femeie care a aplicat pentru noul buletin. Deși nu înlocuiește pașaportul, noua carte de identitate poate fi folosită pentru călătoriile în Uniunea Europeană și în Turcia.
Până în iunie 2026, cinci milioane de români ar trebui să aibă cărți de identitate cu cip. Documentele vor fi primite gratuit de la serviciul de evidența populației, pe baza unei cereri. Cei care nu doresc documente cu cip pot opta pentru o carte de identitate simplă. Aceasta trebuie plătită.
Cu noua carte electronică de identitate cu cip (CEI), românii vor putea călători în spațiul european și vor putea genera semnătura electronică prin conectarea la anumite aplicații.
De asemenea, atunci când se mută, cetățeanul își va putea schimba singur domiciliul din buletin – conectându-se la o aplicație care îi permite acest lucru, iar noul domiciliu va fi validat de Evidența Populației, tot electronic.
Noua carte electronică de identitate cu cip arată ca un card bancar și este mult mai greu de falsificat.
În prezent, cererile pentru cărțile de identitate cu cip se pot depune doar la serviciile de evidența populației din județul Cluj.
Peste două săptămâni, începând cu primele zile din aprilie (cel mai probabil cu 4 aprilie – potrivit Ministerului Afacerilor Interne), și bucureștenii vor putea depune cereri pentru cărțile de identitate cu cip.
Apoi, din mai, potrivit Ministerului Afacerilor Interne, programul se va extinde în toată țara.
Cei care vor să își schimbe actualele cărți de identitate cu unele electronice (CEI) vor depune personal o cerere (care se va genera electronic la serviciul de evidența populației) însoțită de următorele documente: actul de identitate, certificatul de naștere în original, certificatul de căsătorie sau, dacă e cazul, certificatul/hotărârea judecătorească de divorț definitivă/irevocabilă.
La Evidența Populației, documentele vor fi scanate și introduse într-o aplicație informatică. Solicitantul va semna cererea listată de sistemul informatic în fața funcționarului public de la ghișeu.
„Cartea electronică de identitate este un document cu un format modern, este un document care are un cip și în acest cip sunt 11 servicii digitale și facilitează o interacțiune mai bună a cetățeanului cu autoritățile publice. Nu se limitează în niciun fel libertățile individuale ale cetățenilor prin această carte electronică de identitate”, a spus Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.
Despescu precizează că noul format al actului de identitate are o siguranță crescută pentru a preveni fraudele, falsurile documentelor și furtul de identitate.
Ministerul Afacerilor Interne susține că, în maximum două luni (la începutul lunii iunie), toate cele 674 de servicii de evidența populației din toată țara vor fi pregătite să primească cererile pentru cărțile electronice de identitate.
„Această carte electronică de identitate nu conține funcții care permit urmărirea geografică. Așa cum știm, pe baza unor dispozitive există posibilitatea, dar această carte nu permite localizarea din punct de vedere al urmăririi geografice.
Cipul este similar cu cel din pașapoartele pe care le folosim astăzi și pe care le folosim în deplasările în afara țării, mai ales în zona externă Schengen. Informațiile sunt accesibile numai titularului cărții”, a explicat Bogdan Despescu.
