Lumea asistă la un moment de cotitură în conflictul sângeros dintre Rusia și Ucraina. Într-o declarație-surpriză făcută în noaptea de sâmbătă spre duminică, președintele rus Vladimir Putin a propus relansarea negocierilor directe de pace cu Ucraina, într-o mișcare care a luat prin surprindere atât diplomația internațională, cât și opinia publică.
Putin a anunțat intenția Moscovei de a participa la discuții fără condiții prealabile, începând cu data de 15 mai, la Istanbul, locul unde în 2022 au avut loc ultimele tentative majore de dialog între cele două state aflate în război. Propunerea vine într-un context tensionat, în care liderii europeni ceruseră anterior o încetare imediată a focului pentru 30 de zile, iar Moscova păruse să ignore acest apel.
Negocieri fără condiții?
„Suntem deciși să avem negocieri serioase. Scopul lor este de a elimina cauzele profunde ale conflictului și de a stabili o pace durabilă, pe termen lung, în perspectivă istorică”, a declarat Putin într-un briefing de presă la Moscova, la ora 01:38, ora locală. Declarația, venită în plină noapte, are o încărcătură simbolică: a fost precedată de referințe la Ziua Victoriei, o sărbătoare de mare importanță pentru Rusia, ce comemorează sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Putin a mai afirmat că va discuta cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan pentru a facilita întâlnirea de la Istanbul și nu exclude posibilitatea unei noi încetări a focului convenite în cadrul acestor viitoare negocieri.
Totuși, președintele rus a reluat retorica veche privind vina Kievului pentru eșecul tratativelor din 2022 și a reiterat cerințele Moscovei legate de statutul de neutralitate al Ucrainei, o chestiune sensibilă în contextul aspirațiilor Kievului de aderare la NATO.
Kievul sub atac, în timp ce Putin cere pace
Într-un contrast dureros cu apelul la pace lansat de Putin, forțele ruse au lansat în aceeași noapte un nou atac aerian asupra Kievului. Primarul capitalei ucrainene, Vitali Klitschko, a transmis un mesaj de alertă pe Telegram: „Forțele de apărare aeriană lucrează în capitală. Rămâneți în adăposturi!”. Incidentul pune sub semnul întrebării sinceritatea propunerii rusești și a generat reacții de neîncredere din partea comunității internaționale.
Reacții internaționale: o propunere „insuficientă”
Liderii Germaniei, Franței, Poloniei și Marii Britanii, prezenți la Kiev cu doar câteva ore înainte de anunțul Kremlinului, au solicitat o încetare necondiționată a focului începând cu 12 mai, avertizând că vor impune sancțiuni suplimentare masive dacă Rusia refuză. Premierul britanic Keir Starmer a fost ferm: „Dacă intențiile lui Putin în ceea ce privește pacea sunt serioase, are o șansă să demonstreze acest lucru. Fără «dacă» și «dar», fără condiții și amânări”.
Președintele francez Emmanuel Macron a calificat inițiativa rusă drept „un prim pas, dar nu suficient”, avertizând că liderul de la Kremlin „caută o cale de ieșire, dar vrea în continuare să câștige timp”.
Reacția Americii și rolul lui Trump
Fostul președinte american Donald Trump a intervenit prompt, salutând inițiativa drept „o zi care ar putea fi mare pentru Rusia și Ucraina”, adăugând: „Va fi o lume cu totul nouă și mult mai bună”. Trump, care a promis încă din campania sa electorală că va pune capăt rapid războiului, pare să considere inițiativa lui Putin drept o ocazie diplomatică ce nu trebuie ratată.
Totuși, înalți oficiali americani, precum secretarul de stat Marco Rubio, au avertizat că, în lipsa unor progrese reale, răbdarea Washingtonului – și mai ales a lui Trump – este limitată.
Sprijin militar din Coreea de Nord
Într-un alt pasaj surprinzător al declarațiilor sale, Vladimir Putin a recunoscut prezența trupelor nord-coreene în războiul din Ucraina, susținând că acestea au jucat un rol cheie în apărarea regiunii Kursk. Aproximativ 11.000 de soldați nord-coreeni ar fi fost desfășurați de partea Rusiei, într-o mutare ce poate redesena complet harta alianțelor militare globale.
Propunerea lui Vladimir Putin de reluare a negocierilor de pace cu Ucraina a zguduit scena geopolitică mondială și a ridicat speranțe, dar și suspiciuni. În timp ce unii o văd ca pe un semnal real de deschidere spre dialog, alții consideră că este doar o strategie de amânare, menită să evite sancțiuni suplimentare și să câștige timp militar.
Pe 15 mai, ochii întregii lumi vor fi ațintiți asupra Istanbulului. Va fi începutul păcii sau doar un nou capitol în jocul geopolitic al puterii?
