Moșii de vară reprezintă una dintre cele mai importante zile de pomenire a morților în calendarul ortodox. În această zi, credința populară spune că sufletele celor adormiți se întorc temporar printre cei vii și așteaptă rugăciuni, milostenii și daruri simbolice din partea celor rămași. Gesturile de pomenire – cunoscute sub denumirea de pomeni – sunt văzute ca o formă de mângâiere spirituală și de reconectare între cele două lumi.
În calendarul bisericesc, Moșii de vară sunt celebrați în sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Sfântului Duh (Rusaliile). Este una dintre cele două mari zile de pomenire generală a morților, alături de Moșii de iarnă, care au loc în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți (Lăsatul secului de carne).
Această zi are o profundă încărcătură spirituală, fiind dedicată exclusiv rugăciunilor colective pentru sufletele celor trecuți la cele veșnice.
Obiceiul împărțirii de alimente în această zi este strâns legat de credința că faptele bune făcute în numele celor adormiți le aduc lumină și pace în viața de dincolo. Dimineața devreme, credincioșii participă la Sfânta Liturghie și slujba parastasului, apoi împart pachete cu mâncare și băutură celor nevoiași sau cunoscuților.
Colivă – simbol al trupului și al învierii;
Colaci și pâine de casă;
Plăcinte (cu brânză, mere sau dovleac);
Carne de miel sau alte mâncăruri calde;
Ceapă și usturoi verde, orez cu lapte;
Cireșe și alte fructe de sezon;
Caș, ouă, lapte prins – în unele zone din Oltenia.
Pachetele sunt însoțite adesea de lumânări aprinse, vase de lut sau porțelan și sunt oferite cu formulele: „Dumnezeu să-i ierte” sau „Să fie primit”.
Câte farfurii se dau de pomană la Moșii de vară?
Numărul farfuriilor sau vaselor oferite de pomană nu este impus canonic, dar tradiția populară preferă numerele impare, simbol al vieții incomplete și al trecerii în lumea de dincolo. Cele mai frecvente opțiuni sunt:
5, 7 sau 9 farfurii, în funcție de câte suflete se pomenesc;
12 farfurii, simbolizând cei 12 Apostoli – în semn de „pomană completă”.
În unele familii se dă câte o farfurie pentru fiecare membru răposat: părinți, bunici, frați.
Obiceiuri și tradiții respectate în ziua Moșilor de vară
Această sărbătoare are și o serie de tradiții specifice, care variază în funcție de regiune, dar toate reflectă respectul profund pentru sufletele celor trecuți în veșnicie.
Ce NU se face de Moșii de vară:
Nu se muncește, pentru a nu tulbura liniștea morților;
Nu se spală haine și nu se face curățenie;
Nu se doarme la amiază, pentru că sufletele morților ar putea bântui casa;
Se evită răscrucile de drumuri, considerate locuri unde se adună spiritele.
Obiceiuri regionale:
În Moldova, se pune cenușă la răscruci, ca sufletele să nu se rătăcească;
În Oltenia, se dau mâncăruri calde în vase ceramice împodobite cu frunze de nuc;
În Transilvania, se oferă colaci mari („pupuri”), colivă și țuică, iar mormintele sunt împodobite cu ștergare țesute manual.
În multe zone, pomana este dusă direct la cimitir, unde:
Se tămâiază mormintele;
Se aprind lumânări care rămân arzând până la finalul slujbelor;
Se rostește o rugăciune în liniște;
Se așază flori sau obiecte simbolice.
Acest ritual exprimă dorința celor vii de a-și arăta recunoștința, iubirea și credința că faptele lor bune aduc alinare celor adormiți.
Moșii de vară nu sunt doar o zi de amintire, ci și una de reconectare spirituală. Prin rugăciuni, daruri și respectarea tradițiilor, sufletele celor plecați primesc lumina necesară odihnei, iar cei vii găsesc un sens profund în a păstra legătura cu rădăcinile și cu eternitatea.
Așa cum spun bătrânele din sat:
„Pomana de Moși îți ține casa întreagă și binecuvântată.”
