Slovacia ar putea beneficia în urma unei politici de neutralitate, a apreciat marţi premierul slovac Robert Fico, aducând în discuţie pentru prima dată oportunitatea apartenenţei ţării sale la NATO, înaintea unui summit la care liderii ţărilor membre ale acestei alianţe sunt aşteptaţi să convină asupra unei creşteri a cheltuielilor pentru înarmare pe care susţinătorii acestui demers le justifică prin descurajarea Rusiei, transmite Agerpres.
„Dacă mă întrebaţi pe mine, vă spun că în aceste vremuri de înarmare fără sens, când companiile producătoare de armament îşi freacă mâinile de bucurie (…), neutralitatea ar fi foarte benefică pentru Slovacia”, a spus Fico la o conferinţă de presă online, potrivit Reuters. „Din nefericire însă, decizia nu se află în mâinile mele”, a adăugat el.
Aceste comentarii ale sale, considerate de partidul liberal de opoziţie Slovacia Progresistă „absurde, iresponsabile şi periculoase” şi dezaprobate inclusiv de preşedintele Peter Pellegrini care-i este aliat, nu au nicio implicaţie asupra apartenenţei Slovaciei la NATO, dar se adaugă altor declaraţii critice faţă de Occident ale lui Robert Fico, un politician social-democrat de orientare conservatoare, apropiat de premierul ungar Viktor Orban.
Preşedintele Pellegrini a estimat de partea sa că o eventuală neutralitate ar fi pentru Slovacia mai costisitoare decât rămânerea în NATO, chiar şi în condiţiile creşterii bugetelor apărării propuse de secretarul general al acestei alianţe, Mark Rutte. Acesta din urmă le-a cerut liderilor statelor membre să accepte la summitul lor din 24-25 iunie o creştere a bugetelor alocate strict apărării la 3,5% din PIB, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiţii în sectoare conexe, precum infrastructura. Preşedintele american Donald Trump doreşte ca ţările NATO să-şi crească bugetele militare la 5% din PIB, mult peste actualul angajament de 2% din PIB.
„A fi o ţară neutră nu înseamnă că eşti o ţară prietenă cu toată lumea şi că nimeni nu-ţi poate face rău. Neutralitatea înseamnă că nu faci parte din unele mari instituţii internaţionale, dar trebuie să-ţi garantezi singur totul. Iar atunci s-ar putea să nu ai nevoie de 3,5% (din PIB) cheltuiţi pentru armament, ci probabil de 7,8,10% şi să nu mai poţi gestiona deloc acest lucru”, a argumentat preşedintele Peter Pellegrini. Cât despre această creştere a bugetelor apărării care va fi discutată la summitul NATO, preşedintele slovac a estimat că ea ar trebui făcută etapizat în decursul a zece ani.
