Măsurile pentru care se ceartă de trei săptămâni cei care vor forma guvernul ar urma să aducă la buget 20 de miliarde de lei.
De credibilitatea acestor decizii depind și fondurile europene. Primele discuții urmând să fie purtate chiar vinerea aceasta, la reuniunea miniștrilor de Finanțe de la Luxemburg. Tánczos Barna, interimarul de la Finanțe, a anunțat deja că nu va participa din partea României.
Liderii politici par să fie tot mai aproape de lista finală a măsurilor fiscale care, în orice variantă, vor avea impact direct în buzunarul fiecărui român. De la 1 iulie, TVA ar urma să crească de la 19% la 21%, doar în cazul alimentelor și medicamentelor urmând să fie o cotă redusă de 9%.
Și accizele pentru tutun, alcool și produse cu mult zahăr ar urma să fie majorate. Tot de atunci expiră plafonările la alimentele de bază, dar și la electricitate, schimbări care ar putea scumpi și mai mult produsele și serviciile.
La capitolul creșteri de taxe, s-a discutat despre impozitul pe profit să se majoreze de la 16% în prezent, la 19%, dar și cel pe dividende – la 16%.
Pe de altă parte, în cazul reducerii cheltuielilor statului, măsurile discutate sunt cele de comasare a unor instituții și autorități, reduceri de personal și tăieri de sporuri, precum cele de antenă și doctorat.
Economii s-ar face și din plafonarea salariilor, spun surse politice. Odată stabilite de liderii politici, aceste măsuri trebuie să genereze rapid venituri la buget – 20 de miliarde de lei.
În caz contrar, Comisia Europeană ar putea să ne blocheze fondurile europene, în toamnă, din cauza deficitului excesiv, care a ajuns să fie triplu față de nivelul maxim impus statelor din UE. Chiar la finele acestei săptămâni, la ECOFIN – reuniunea miniștrilor de Finanțe – se va discuta situația României, după ce Comisia Europeană a constatat că țara noastră nu a luat măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.
La aceste discuții, România ar urma să fie reprezentată de un secretar de stat din ministerul Finanțelor, după ce ministrul a anunțat că nu va merge la reuniune.
Tánczos Barna, ministrul interimar al Finanțelor: „Pentru că nu voi fi ministrul Finanțelor. Țara noastră va fi reprezentată la ECOFIN, cu un set de măsuri, nu contează persoana, contează pachetul și măsurile propuse de noua Coaliție”.
Ca să oprească procedura de suspendare a fondurilor europene, măsurile fiscale trebuie să fie gata până la finele acestei luni, iar apoi să fie bine primite când vor fi prezentate pe 8 iulie, la Bruxelles.
La Strasbourg, europarlamentarii au votat prelungirea cu 18 luni a termenului pentru planurile de redresare, oferind o șansă României să nu piardă fonduri europene. Altfel, investiții importante riscă să fie abandonate, inclusiv în România, spun cei doi eurodeputați care au negociat documentul.
Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European: „Avem câteva spitale care ar avea de câștigat dacă am putea să obținem șase-opt luni în plus. Deci acestea sunt proiecte unde deja avem construcția, practic, unde trebuie, de exemplu, să achiziționăm echipamentele medicale sau unde deja există un proiect aproape de finalizare”.
Siegfried Mureșan, europarlamentar: „Trebuie să vedem care din investițiile inițiale mai pot fi finalizate, care nu. PNRR-ul este un plan de investiții și reforme. Banii vor veni doar dacă îndeplinim și reformele asumate”.
Țara noastră a îndeplinit doar 27% dintre reforme și riscă să piardă fonduri europene importante.
Până la 31 august 2026, toate statele membre ar trebui să finalizeze reformele și investițiile asumate prin PNRR. Însă, la nivelul Uniunii Europene sunt întârzieri mari. Doar jumătate din fonduri au fost contractate, iar aproape 70% dintre reformele asumate nu au fost îndeplinite.
De aceea, europarlamentarii au votat în plen, la Strasbourg, prelungirea termenului limită pentru mecanismul de redresare și reziliență cu 18 luni. Sunt vizate însă doar proiectele mature. Adică acele investiții deja aflate în derulare, cu lucrări avansate sau proceduri aproape finalizate – cum ar fi spitalele unde mai trebuie doar achiziționate echipamentele sau șantierele de infrastructură unde mai e nevoie de câteva luni pentru finalizare. Pentru România, miza este uriașă.
Țara noastră a îndeplinit doar 27% dintre reforme. Și, deși avem alocate 28,5 miliarde de euro, doar o treime a fost contractată până acum. Însă, ca decizia Parlamentului European să se aplice este nevoie de aprobarea Consiliului și a Comisiei Europene, care a declarat că nu vrea să prelungească termenul limită.
Mai mult, Comisia le-a cerut deja statelor membre, inclusiv României, să își revizuiască planurile de redresare și să renunțe la proiectele care nu pot fi finalizate până în august 2026, astfel încât să se poată concentra pe proiectele care pot fi încheiate până la data limită. O nouă discuție despre PNRR-uri va avea loc, vineri, la Luxembourg, unde are loc reuniunea miniștrilor de finanțe.
