A le cere europenilor să cheltuiască mai mult pentru apărare în timp ce lansezi un război al taxelor este o aberație, a afirmat miercuri președintele francez Emmanuel Macron, adăugând că este momentul revenirii la pace între aliații NATO referitor la comerț, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
După încheierea summitului NATO de la Haga, Macron a spus că Rusia este o amenințare primară pentru Alianță și că declarația finală semnată de cele 32 de state membre arată că Europa își consolidează poziția în interiorul NATO.
„Nu putem spune că vom cheltui mai mult și apoi, în mijlocul NATO, să lansăm un război comercial”, a accentuat șeful statului francez.
„Este o aberație și, de aceea, este foarte important să putem reveni la ceea ce ar trebui să fie regula între toți aliații, adică o pace comercială reală și, de aceea, reducerea tuturor barierelor tarifare care există sau care au fost consolidate”, a adăugat el.Spania şi-a menţinut refuzul de a aloca apărării mai mult de 2,1% din PIB
Premierul spaniol Pedro Sanchez a confirmat miercuri, la finalul summitului NATO de la Haga, că Spania nu va aloca apărării un buget mai mare de 2,1% din PIB, deşi celelalte state membre au convenit să crească acest buget la 5% din PIB într-un orizont de timp de zece ani, relatează agenţiile Reuters şi EFE.
Spania va îndeplini noile ţinte privind capabilităţile militare convenite la acest summit de statele NATO, dar consideră că actualul obiectiv de alocare a 2% din PIB pentru cheltuielile militare este „suficient, realist şi compatibil cu statul social”, a declarat Pedro Sanchez la o conferinţă de presă.
El a insistat că Spania că nu va cheltui pentru apărare mai mult de 2,1% din PIB şi că înţelegerea validată acum de şefii de stat şi de guvern ai statelor membre ale NATO acceptă poziţia Spaniei, iar această ţară nu va trebui să-şi crească cheltuielile militare la 5% din PIB.
Mai devreme miercuri, secretarul american de stat Marco Rubio a descris Spania drept „o mare problemă” în urma refuzului de a se conforma obiectivului cerut de preşedintele american Donald Trump pentru creşterea cheltuielilor militare la 5% din PIB.
La rândul său, șefa guvernului italian Giorgia Meloni a afirmat că noile ținte NATO privind cheltuielile pentru apărare și securitate sunt accesibile pentru Italia întrucât ele oferă țărilor „flexibilitate totală” privind modul de a atinge obiectivele respective.
Într-o conferință de presă de la încheierea summitului de la Haga, Meloni a dat asigurări că nici măcar un euro nu va fi deturnat de la alte priorități bugetare ale Italiei pentru a finanța creșterea planificată a cheltuielilor pentru apărare.
Liderii țărilor membre ale NATO s-au angajat să investească 5% din PIB pentru apărare și securitate în 2035
Liderii țărilor membre ale NATO s-au angajat să investească 5% din produsul intern brut (PIB) al statelor lor pentru apărare și securitate în 2035, indică declarația finală a summitului Alianței Nord-Atlantice de la Haga.
Statele aliate doresc să aloce „anual cel puțin din 3,5 % din PIB” pentru cheltuieli militare și încă 1,5% din PIB pentru securitate în sens mai larg, precum „protejarea infrastructurilor esențiale” și apărarea „rețelelor”.
De asemenea, țările membre NATO și-au reafirmat miercuri „angajamentul nezdruncinat” de a se apăra reciproc în cazul unui atac. „Un atac contra unuia este un atac contra tuturor”, insistă statele aliate, subliniind atașamentul lor față de articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic privind apărarea colectivă.
Sindicatele europene avertizează că creşterea cheltuielilor de apărare nu trebuie făcută pe seama bugetelor sociale
Confederaţia Europeană a Sindicatelor (CES) a avertizat miercuri că planurile de creştere „masivă” a cheltuielilor militare acceptate de liderii europeni la summitul NATO nu trebuie „să însemne o reducere a bugetelor sociale”, relatează agenţia EFE.
Deşi sindicatele europene şi-au exprimat sprijinul pentru „politici de securitate coordonate şi consolidate care să asigure că Europa contribuie la asigurarea păcii, a statului de drept, a drepturilor omului şi a progresului social la nivel internaţional”, au subliniat că, în acelaşi timp, trebuie „protejate cheltuielile sociale”.
„Fondurile UE destinate iniţial programelor de coeziune şi redresare au fost deja deturnate către sectorul apărării”, notează Confederaţia Europeană a Sindicatelor (CES) într-un comunicat transmis în timpul summitului NATO.
Cu excepţia premierului spaniol Pedro Sanchez, liderii europeni prezenţi la acest summit au fost de acord cu creşterea cheltuielilor pentru apărare şi securitate până la 5% din PIB într-un orizont de timp de zece ani, faţă de actualul angajament de 2% din PIB, nici acesta atins de unii membri ai NATO.
În acest context, guvernele europene „trebuie să evite creşterea poverii financiare asupra lucrătorilor” şi „să se asigure că cei mai înstăriţi plătesc partea lor echitabilă de impozite”, subliniază sindicatele europene.
Secretara generală al CES, Esther Lynch, a avertizat că scăderea investiţiilor în serviciile publice va lăsa Europa „nepregătită în faţa provocărilor cu care ne confruntăm”. „UE trebuie să înceteze să jefuiască fondurile sociale deja insuficiente şi guvernele nu trebuie să facă lucrătorii, pensionarii sau persoanele cu dizabilităţi să plătească preţul obiectivelor nerealiste pe care le-au stabilit”, a spus ea în declaraţia difuzată.
De asemenea, Esther Lynch le-a cerut guvernelor europene ca sporirea cheltuielilor militare să nu conducă „pur şi simplu la îmbogăţirea şi mai mult a acţionarilor şi a directorilor generali ai producătorilor de arme”.
