Primul mesaj al Ursurlei von der Leyen, după respingerea moțiunii
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a publicat un mesaj pe X, la scurt timp după ce Parlamentul European a respir moțiunea de cenzură inițiată de europarlamentaru AUR Gheorghe Piperea împotriva sa.
„Într-un moment de volatilitate și impredictibilitate la nivel global, Uniunea Europeană are nevoie de forță, viziune și capacitatea de a acționa.
Avem nevoie ca toți să contribuim la rezolvarea provocărilor noastre comune. Împreună.
Pe măsură ce forțe externe caută să ne destabilizeze și să ne dezbine, este de datoria noastră să răspundem în acord cu valorile noastre.
Vă mulțumesc, și trăiască Europa”, a scris von der Leyen.
Moţiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene a fost respinsă cu o largă majoritate
Moţiunea de cenzură iniţiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (AUR) a fost respinsă joi, la Strasbourg, cu o largă majoritate de Parlamentul European, cu voturi 360 de voturi împotrivă, 175 de voturi pentru şi 18 abţineri.
În total au fost prezenţi la vot 553 de eurodeputaţi.
Ursula von der Leyen, în fața unei moțiuni de cenzură fără precedent în ultimii 10 ani
Joi, la ora 13.00, Parlamentul European votează moţiunea de cenzură la adresa preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iniţiată de eurodeputatul Gheorghe Piperea. Este prima moţiune de cenzură din ultimii 10 ani împotriva Comisiei care ajunge la dezbatere şi vot la Strasbourg.
Moţiunea este susţinută de extrema dreaptă, fiind semnată de peste 80 de eurodeputaţi, parte din grupul conservatorilor şi reformiştilor, de suveranişti şi de eurosceptici. Moțiunea acuză Comisia de lipsă de transparență și abuzuri în gestionarea pandemiei de COVID-19, cu referire inclusiv la achiziţia de vaccinuri din pandemie.
Ursula von der Leyen a venit luni în fața eurodeputaților și a răspuns acuzațiilor, spunând că această moțiune „este o tactică luată din cel mai vechi manual al extremiștilor, care polarizează societatea și erodează încrederea în democrație prin acuzații false”.
Şansele ca moţiunea de cenzură să treacă de Parlament sunt minime, în condiţiile în care popularii, socialiștii, liberalii și verzii şi-au anunțat sprijinul pentru președinta Comisiei Europene, însă scoate la iveală tensiunea tot mai mare de la nivel european şi poate fi o oportunitate pentru negocieri, după nemulţumirile din ultima perioadă pe care le-au avut inclusiv popularii europeni şi socialiştii cu privire la unele politici promovate de Ursula von der Leyen.
Pentru ca moțiunea să aibă succes, ar fi nevoie de o majoritate de două treimi dintre voturile exprimate şi reprezentând o majoritate din cele 720 de mandate din Parlamentul European, adică cel puţin 361 de voturi.
A doua Comisie von der Leyen a fost votată cu cea mai slabă majoritate din istorie.
Politico: Von der Leyen face concesii din bugetul UE pentru a obține susținere la moțiune. Se fac presiuni pentru „formula Berlin”
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis mai multă putere pentru regiunile din UE într-o încercare de a dezamorsa o revoltă parlamentară care mocnește la Bruxelles înainte de votul moțiunii de cenzură de joi, scrie Politico. Grupul S&D și cel al Liberalilor (Renew Europe) iau în calcul să se abțină de la vot ceea ce i-ar transmite Ursulei von der Leyen un mesaj puternic: nu poate conta pe sprijinul necondiționat al Parlamentului European.
Socialiștii și Liberalii amenință că se vor abține de la vot, într-o încercare de a obține angajamente politice din partea Ursulei von der Leyen privind bugetul multianual al blocului comunitar, pe care aceasta urmează să-l prezinte miercurea viitoare.
Von der Leyen a întins o ramură de măslin criticilor în ajunul votului din Parlamentul European.
Politico citează două surse, potrivit cărora la o întâlnire cu mize înalte cu lideri de grupuri politice, care a avut loc marți la Strasbourg, Ursula von der Leyen a spus că banii către regiuni vor continua să fie direcționați către autoritățile locale, ocolind guvernele naționale și în noul buget.
Însă, oferta președintei CE nu a fost suficient de bună pentru a liniști îngrijorările grupului Socialiștilor și Democraților. Eurodeputații S&D au fost din ce în ce mai critici în ultimele săptămâni cu privire la mandatul ei.
Grupul S&D, al doilea cel mai mare din Parlamentul European, își condiționează sprijinul de păstrarea Fondului Social European, destinat combaterii sărăciei și sprijinirii grupurilor vulnerabile.
Comisara europeană pentru drepturi sociale, Roxana Mînzatu, ea însăși o socialistă, conduce eforturile din cadrul Executivului european pentru a salva acest fond.
„Dacă eliminați acest fond din buget, loviți Europa în inimă, și tot ce va rămâne va fi o Europă fără suflet”, a declarat europarlamentarul socialist Mohammed Chahim în plenul Parlamentului European.
Concesii pentru regiunile UE
Cei care o susțin pe Ursula von der Leyen spun că decizia acesteia de a păstra gestionarea fondurilor regionale la autoritățile locale reprezintă un „punct de cotitură major”, întrucât va face mai dificil ca lideri autocrați, precum Viktor Orban, să taie banii destinați zonelor conduse de rivalii lor politici.
Inițial, planul Ursulei von der Leyen era să sporească dramatic puterea guvernelor naționale în gestionarea fondurilor regionale. Decizia ei a fost aspru criticată de europarlamentari din întregul spectru politic, dar și de unii comisari din echipa sa.
Aceștia susțin că măsura ar submina democrația locală și ar adânci prăpastia dintre regiunile bogate și cele sărace ale Europei.
Totuși, într-o concesie majoră, von der Leyen a garantat la discuția de marți de la Strasbourg că regiunile vor continua să primească direct fondurile stabilite la Bruxelles.
Potrivit unei surse apropiate discuțiilor, ea ar fi anunțat anterior această intenție într-o întâlnire privată cu comisarul polonez pentru buget, Piotr Serafin, care face, de asemenea, campanie pentru un rol mai puternic al regiunilor. După publicarea articolului, Serafin a negat că ar fi avut loc acea discuție.
„Aceasta este o cerere importantă pentru Parlamentul European”, a declarat Siegfried Mureșan, negociatorul bugetului din partea Partidului Popular European (PPE).
Totuși, oferta Ursulei von der Leyen este prea mică pentru ambițiile altor europarlamentari. De pildă, mai mulți eurodeputați și comisarul italian pentru regiuni, Raffaele Fitto, fac presiuni asupra Ursulei von der Leyen să meargă și mai departe.
Ei susțin menținerea unui mecanism cunoscut drept formula Berlin, care alocă o parte substanțială din fondurile de coeziune regiunilor slab dezvoltate din întreg blocul comunitar. Discuțiile privind acest subiect sensibil urmează să fie tranșate în weekend, în cadrul unor negocieri tensionate între von der Leyen și mai mulți comisari.
Politico: Problemele Ursulei von der Leyen abia acum încep
Faptul că von der Leyen este nevoită să vină în fața Parlamentului European pentru a se apăra în legătură cu modul în care a gestionat achizițiile de vaccinuri în timpul pandemiei, un scandal cunoscut sub numele de „Pfizergate”, marchează un moment dificil pentru lidera de 66 de ani, care până acum reușise să evite expunerea directă și confruntările dure ale politicii de zi cu zi, scrie POLITICO.
Pe măsură ce eurodeputații se reunesc joi la Strasbourg pentru a vota asupra moțiunii inițiate de politicieni de extremă dreapta, von der Leyen se confruntă teoretic – și doar teoretic – cu posibilitatea de a fi nevoită să demisioneze. O astfel de situație ar antrena și căderea întregii Comisii Europene pe care o conduce.
Din acest punct de vedere, miza este comparabilă cu cea din 1999, când Comisia condusă de Jacques Santer s-a confruntat cu o moțiune de cenzură. Deși moțiunea a fost respinsă, Santer și întreaga sa echipă au fost forțați să demisioneze câteva săptămâni mai târziu, după ce Partidul Socialiștilor Europeni și-a retras oficial sprijinul.
Versiunea din 2025 amintește, într-o oarecare măsură, de acele vremuri: un partid de centru-stânga este furios pe președinta Comisiei, iar un scandal planează asupra procedurii.
Eșecul este sigur
Dar aceste ecouri nu înseamnă neapărat că istoria se va repeta. Chiar dacă sunt nemulțumiți de apropierea lui von der Leyen de dreapta, liderii grupurilor Renew (liberali) și Socialiștii & Democrații (centru-stânga) din Parlament au anunțat că nu vor susține moțiunea de cenzură.
În ceea ce-l privește pe Manfred Weber, liderul influentului grup PPE (centru-dreapta) din care face parte și von der Leyen, acesta le-a cerut eurodeputaților să fie prezenți în plen pentru a demonstra un sprijin „unanim” față de președinta Comisiei. Cum moțiunea are nevoie de o majoritate de două treimi pentru a fi adoptată, este practic imposibil să treacă.
Chiar și așa, votul în sine este un semnal de alarmă pentru von der Leyen.
Pe de o parte, parlamentarii au descoperit cât de ușor este să declanșezi o moțiune de cenzură – sunt necesare doar 72 de semnături. Cum această moțiune a venit din partea dreptei populiste, partidele de centru au putut să o respingă ușor, pentru a nu fi percepute ca sprijinind extrema dreaptă, pe care Weber a descris-o drept „marionetele lui Putin”.
Dar lucrurile s-ar putea schimba dacă o altă facțiune nemulțumită, precum S&D sau Verzii, ar iniția propria moțiune de cenzură, fie din cauza renunțării lui von der Leyen la obiectivele ecologice, fie din cauza unui nou scandal care ar putea apărea. Chiar dacă atingerea unei majorități de două treimi ar rămâne dificilă, o astfel de moțiune nu ar trebui să fie adoptată pentru a produce daune politice.
Risc de izolare politică
Al doilea mare risc pentru von der Leyen este pierderea sprijinului din partea liberalilor și a social-democraților, fie parțial, fie total. Deși o asemenea situație nu ar forța-o automat să demisioneze, i-ar îngreuna semnificativ posibilitatea de a-și promova agenda legislativă, într-un context în care fostul guvernator al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, avertizează că Europa se confruntă cu o „agonie lentă”.
De exemplu, în privința migrației, Comisia von der Leyen se pregătește pentru o nouă confruntare cu Parlamentul. Stânga parlamentară a transmis că nu dorește să susțină o nouă directivă care ar facilita returnarea migranților, iar prim-ministrul social-democrat al Danemarcei, Mette Frederiksen, a recunoscut că adoptarea așa-numitei directive privind returnările va fi „foarte, foarte dificilă”.
Cu toate acestea, von der Leyen nu are de ales și trebuie să meargă mai departe cu propunerea, sub presiunea liderilor naționali.
Cu alte cuvinte, confruntarea politică de joi nu marchează sfârșitul problemelor dintre von der Leyen și Parlamentul European.
S-ar putea să fie doar începutul, mai scriu jurnaliștii de la POLITICO.
