Sorin Oprescu, fostul primar al Bucureștiului, a fost văzut recent la o terasă din Halkidiki, Grecia, în timp ce în România este condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni de închisoare. Fotografiile în care apare relaxat, stând la masă cu mai mulți prieteni, au fost publicate marți, 15 iulie, de site-ul iamnews.ro.
Nu este clar data exactă a realizării imaginilor. Sorin Oprescu, 73 de ani, locuiește în Grecia de trei ani, după ce a fugit din țară înainte de pronunțarea sentinței. Autoritățile elene au decis neextrădarea lui, motivând că penitenciarele din România nu oferă condiții decente.
Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni de închisoare cu executare
În septembrie 2015, în timpul celui de-al doilea mandat de primar general, Oprescu a fost reținut în flagrant și arestat. DNA l-a acuzat de luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu și constituirea unui grup infracțional organizat. După mai bine de șase ani de procese, în mai 2022, instanța l-a condamnat definitiv. Pedeapsa primită a fost dublă față de cea din prima instanță. Dosarul viza o mită de 25.000 de euro, bani despre care procurorii susțin că proveneau de la Bogdan Popa, fostul director al Administrației Cimitirelor.
După pronunțarea sentinței, Poliția nu l-a găsit acasă, așa că a fost dat în urmărire. Pe 17 mai 2022, la patru zile după emiterea mandatului, a fost prins în Grecia. Totuși, pe 21 iulie 2022, instanța elenă a refuzat extrădarea, susținând că penitenciarele românești nu respectă condițiile impuse de standardele europene.
În prezent, fostul edil se află în continuare în Grecia, unde trăiește în libertate. A fost eliberat pe cauțiune, suma stabilită fiind de 5.000 de euro. Refuzul extrădării s-a bazat exclusiv pe condițiile din închisorile din România, potrivit motivării deciziei judecătorilor eleni.
Apărarea lui Sorin Oprescu a depus între timp o contestație la executare, încercând să reducă pedeapsa în baza unor modificări legislative și a deciziilor Curții Constituționale, apărute după condamnare. A fost invocată Decizia CCR nr. 405/2016, care prevede că abuzul în serviciu trebuie reglementat prin acte normative clare, nu prin regulamente interne.
„Apărătorul petentului, având cuvântul, solicită a se avea în vedere faptul că suntem în situația unei contestații la executare care poate fi admisă pe considerentul în care a intervenit o interpretare a legii printr-o decizie a Curții Constituționale, ivită după ce hotărârea a rămas definitivă , respectiv Decizia nr. 405/2016 a Curții Constituționale.”
„Solicită a se avea în vedere, de asemenea, faptul că există o bogată jurisprudență a ÎCCJ cu privire la modul în care trebuie detaliată ca element material al infracțiunii de abuz în serviciu norma care reglementează această atribuție și că aceasta trebuie să fie clară și să fie cuprinsă într-un act normativ.”
„Arată că în această situaţie este absolut neidentificată ca atribuție în concret , iar ulterior a fost reconfigurată acuzarea în mod nelegal și ulterior s-a făcut referire la încălcarea unui regulament intern al Primăriei Municipiului București, ceea ce nu îndeplinește criteriile prevăzute de decizia CCR , cum ar fi elementul material al tipicităţii infracțiunii de abuz în serviciu.”
„Apreciază că există toate datele pentru ca această contestaţie de executare să fie admisă , cel puțin în ceea ce privește infracţiunea de abuz în serviciu. Solicită a se avea în vedere că este cea mai mică dintre pedepse și că impactul ei ar fi doar reducerea cu un an al acestei pedepse mari.”
Apărarea a ridicat și problema infracțiunii de spălare de bani, făcând referire la Decizia CCR nr. 418/2018. Avocatul a susținut că aceasta se aplică atât legii vechi cât și celei noi, iar instanța care a pronunțat condamnarea nu a ținut cont de ea.
„În ceea ce privește spălarea de bani , de asemenea, solicită ca instanţa să se aplece asupra chestiunii modificării legii și a Deciziei CCR 418/2018 , care se aplică atât vechii legi de spălare de bani, cât și noii legi și care nu au fost avute în vedere de către instanța de apel când a pronunţat condamnarea, deoarece este evident că acele bunuri sau bani nu pot fi luate decât pentru a fi folosite, ori acest lucru în sine nu înseamnă infracțiunea de spălare de bani , existând o jurisprudență destul de clară a ÎCCJ asupra acestui aspect.”
„Pentru toate aceste motive, solicită admiterea contestației la executare aşa cum a fost formulată”
Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 26 august. Până atunci, Sorin Oprescu rămâne în libertate în Grecia, așteptând decizia instanței cu privire la posibila reducere a pedepsei.
