„Avionul e în mâinile tale”. Cu aceste cuvinte, comandantul Sumeet Sabharwal i-a predat controlul aeronavei primului ofițer, Clive Kunder, pentru decolarea zborului Air India 171 de la Ahmedabad către Londra Gatwick. Potrivit a două surse occidentale citate de Corriere della Sera, această conversație a fost printre primele înregistrate de una dintre cutiile negre, la ora 12:39, în data de 12 iunie.
Deși delegarea decolării către primul ofițer nu este neobișnuită și poate fi decisă de la zbor la zbor, există suspiciuni că Sabharwal, un veteran respectat în aviație, ar fi făcut acest gest în mod deliberat.
Căpitanul a tăiat alimentarea motoarelor
La doar trei secunde după desprinderea aeronavei de pe pistă, la viteza de 330 km/h (ora 13:38 și 42 de secunde), comandantul a tăiat alimentarea cu combustibil a motorului stâng, apoi a celui drept. Mișcarea a fost efectuată cu o precizie ce sugerează o acțiune instinctivă, denumită de piloți „memorie musculară”.
Motivele din spatele acestui act rămân, deocamdată, un mister. Sabharwal nu avea erori în carieră și era considerat un pilot de încredere.
Însă trei piloți intervievați de Corriere sunt de părere că Sabharwal a profitat de singura fereastră de timp în care putea acționa „fără a fi întrerupt”.
Reacția șocată a copilotului
Raportul preliminar arată că întrerupătoarele de combustibil au fost mutate din poziția „Run” (activ) în „Cutoff” (închis). Deși nu se precizează cum s-a întâmplat acest lucru, două surse citate susțin că gestul a fost „intenționat” și efectuat de comandantul Sabharwal – fapt confirmat și de Wall Street Journal.
Imediat după oprirea motoarelor, Clive Kunder, aflat la manșă, a reacționat cu surprindere: „De ce ai oprit motoarele?”, a întrebat el. Răspunsul comandantului a fost vag, dar calm: „Nu am făcut-o”. Kunder a continuat să-l întrebe în mod repetat timp de câteva secunde, însă fără să primească o explicație clară.
Dovezile sonore
Fiind la comenzi, mâinile lui Kunder erau ocupate cu manșa și monitorizarea parametrilor de zbor. Totuși, sunetul distinctiv al comutatoarelor trase în jos a fost înregistrat de microfoanele din cabină, un indiciu clar că Sabharwal a fost cel care le-a acționat.
Sursele spun că aceste microfoane nu doar captează voci, ci și zgomote ambientale, inclusiv clicurile mecanice ale întrerupătoarelor. Prin coroborarea fișierelor audio, anchetatorii ar fi reușit să identifice cu „un grad rezonabil de certitudine” cine a efectuat manevra fatală.
Oprirea sistemelor și tentativa de salvare
În urma opririi motoarelor, sistemele electronice din partea copilotului s-au închis – un mecanism automat menit să conserve energie în caz de urgență, lăsând active doar ecranele comandantului, alimentate de baterii. La 13:38 și 47 de secunde, s-a activat automat Ram Air Turbine (RAT), o turbină de urgență care furnizează energie și presiune hidraulică minimă în lipsa motoarelor.
Într-un ultim efort de redresare, Kunder a readus comutatorul motorului stâng pe poziția „Run” la ora 13:38:52. Motorul a început să pornească, dar nu a avut suficient timp sau combustibil pentru a se stabiliza. La 13:38:56 a activat și motorul drept, însă aeronava pierduse deja prea multă altitudine.
La ora 13:39:05, echipajul a emis apelul de urgență „Mayday”. La doar șase secunde distanță, înregistrările celor două cutii negre s-au oprit brusc. Aeronava s-a prăbușit, lovind mai multe clădiri.
Comandantul ar fi suferit de depresie
În zilele care au urmat tragediei, un pilot indian a dezvăluit pentru presă că Sabharwal suferea de o formă de depresie de ceva timp. Nu este clar dacă acest lucru era cunoscut companiei aeriene sau dacă i-a afectat performanțele profesionale. Biroul de Investigații pentru Accidente Aeronautice din India a cerut publicului și presei „să nu tragă concluzii pripite” și a anunțat că raportul final va include cauzele exacte și recomandări de siguranță.
