Departamentul de Stat al Statelor Unite a publicat raportul său anual privind situația drepturilor omului în România pentru anul 2024, în care subliniază un episod fără precedent în istoria electorală a țării – anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale. Documentul, citat de AFP, menționează că această decizie a Curții Constituționale a fost percepută ca o ingerință politică majoră și o restrângere nejustificată a libertății de exprimare.
Decizia Curții Constituționale, contestată pe plan internațional
Raportul notează că, pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a invalidat votul din 24 noiembrie, invocând „multiple nereguli şi încălcări ale legislaţiei electorale” care ar fi afectat transparența și corectitudinea procesului electoral. Conform deciziei, alegerile ar fi fost influențate de o „operațiune de informare rusă” desfășurată pe rețelele sociale.
Totuși, observatori independenți citați în raport susțin că activitatea online invocată ar fi fost, de fapt, o campanie electorală organizată de un partid politic românesc. Statele Unite consideră că această măsură a ridicat suspiciuni privind interferența politică și a limitat exprimarea unor opinii politice considerate indezirabile.
Probleme majore privind drepturile omului în România
Pe lângă controversa electorală, raportul Departamentului de Stat enumeră și alte probleme importante legate de drepturile omului în România în 2024. Printre acestea se numără:
– restricții asupra libertății de exprimare;
– cazuri de antisemitism, inclusiv acte de violență sau amenințări motivate de ură;
– deficiențe în pedepsirea abuzurilor comise de funcționari publici.
Deși autoritățile române au luat măsuri pentru identificarea și sancționarea celor vinovați, în anumite situații acțiunile au fost insuficiente, iar fenomenul impunității a rămas prezent.
Context european: deteriorarea libertății de exprimare
Raportul american nu se referă doar la România, ci evidențiază o „deteriorare” generală a drepturilor omului în mai multe state europene. Germania, Franța și Regatul Unit sunt menționate ca exemple, cu critici privind restricționarea libertății de exprimare și creșterea antisemitismului.
În Franța, documentul acuză „restricții grave” asupra exprimării opiniilor și notează reapariția actelor de antisemitism. În Marea Britanie, Washingtonul își exprimă îngrijorarea cu privire la noua lege privind siguranța online, criticată de rețeaua socială X, deținută de Elon Musk, pe motiv că ar favoriza cenzura.
Poziția administrației Trump și noile priorități
Raportul din 2024 a fost redactat parțial în timpul administrației democrate a lui Joe Biden, dar ulterior a fost revizuit pentru a reflecta prioritățile președintelui Donald Trump. Acestea includ opoziția față de politicile pro-diversitate și sprijinul pentru libertatea religioasă și de exprimare.
Un oficial american a declarat, sub protecția anonimatului, că Washingtonul intenționează să poarte „discuții sincere” cu aliații săi despre ceea ce consideră a fi cenzură sau marginalizarea anumitor voci politice și religioase.
Despre raportul anual al SUA privind drepturile omului
Departamentul de Stat transmite anual Congresului rapoarte privind practicile în domeniul drepturilor omului pentru toate statele membre ONU și pentru țările care beneficiază de asistență americană. Documentele acoperă atât drepturile omului recunoscute internațional, cât și drepturile lucrătorilor, fiind realizate în conformitate cu Legea privind Asistența Externă din 1961 și Legea Comerțului din 1974.
