Vremea este tot mai capricioasă în România, schimbările climatice făcându-se tot mai vizibile. Temperaturile scăzute au transformat crestele Munților Rodnei într-un decor hibernal, chiar dacă calendarul arată încă vara. Pe Vârful Pietrosul Rodnei, aflat la 2.303 metri altitudine, cel mai înalt din Parcul Național Munții Rodnei, fulgii de nea au acoperit solul, oferind turiștilor un peisaj spectaculos, în care albul zăpezii contrasta puternic cu verdele verii, conform România TV.
A nins în plină vară
Fulgii de zăpadă care au căzut în această regiune au oferit un peisaj spectaculos pentru turiştii care se aflau în drumeţie, dar total neobișnuit pentru luna august. Impresionaţi de scenele de iarnă la finalul unei veri toride, una dintre turiste a filmat scenele.
Ninsoarea de pe filmarea de mai jos a avut loc pe Vârful Pietrosul Rodnei, care se află la 2.303 m altitudine şi este cel mai înalt din Parcul Național Munții Rodnei. Munții Rodnei sunt cei mai înalți și mai greu de străbătut din lanțul Carpaților
Prognoza final de an 2025: Toamna meteorologică se apropie, iar ultimele prognoze sezoniere arată semne clare ale unei La Niña slabe care va avea impact asupra atmosferei.
Influența acesteia se va răspândi asupra modelelor meteorologice de iarnă din întreaga emisferă nordică, în special în Europa și America de Nord, cu o reversiune rece, potrivit Severe Weather, un portal specializat pe prognoze meteo pentru perioade îndelungate.
Ce este La Niña și cum funcționează
La Niña este faza rece a puternicei oscilații oceanice ENSO (El Niño-Southern Oscillation). Aceasta este o regiune a Oceanului Pacific tropical care oscilează între faze reci și calde.
Acest lucru este important deoarece La Niña este binecunoscută pentru impactul său asupra modelelor meteorologice sezoniere, chiar și într-o formă slabă.
Analizele recente ale temperaturii oceanului dezvăluie ape de suprafață mai reci în regiunile centrale ENSO.
Anomaliile reci au o formă „ondulată” datorită vânturilor alizee estice care împing apele de suprafață spre vest, aducând la suprafață ape mai adânci și mai reci.
Vremea pentru toamna 2025
Modelele meteorologice principale (ECMWF – European Centre for Medium-Range Weather Forecasts și NMME) prezic următoarele tendințe pentru toamna 2025 în Europa:
- Temperaturi: Mai calde decât normal în părțile centrale și nordice ale continentului
- Precipitații: Mai secetă în sud-vestul și sud-estul Europei, dar mai multă precipitație în părțile centrale și nordice
- Noiembrie: Mai puțină zăpadă decât normal din cauza dominației sistemelor de înaltă presiune
Modelul istoric al La Niña slabe
Analiza datelor din ultimii 45 de ani pentru sezoanele de toamnă cu La Niña slabă arată:
Toamna: Un model „liniște înainte de furtună” cu:
- Temperaturi sub normale în Alaska și nord-vestul Pacific
- Temperaturi mai calde pe o mare parte a SUA și sudul Canadei
- Europa împărțită între sud mai rece și nord cald
Iarna: O inversare completă cu:
- Anomalii reci pe o mare parte din sudul Canadei și SUA
- Zăpadă peste medie în nordul SUA și sudul Canadei
- Potențial crescut pentru ierni mai reci în Europa.
Vremea pentru toamna 2025: Implicații pentru România
Tendințele pentru Europa, anunțate de meteorologi, sugerează că România ar putea experimenta:
- Toamna 2025: Temperaturi probabil mai calde decât media multianuală, cu precipitații variabile – mai puține în sud, normale în centru și nord
- Iarna 2025-2026: Potențial pentru o iarnă mai rece decât cele din ultimii ani, cu posibilitatea unor perioade prelungite de ger și zăpadă abundentă.
În concluzie, prognoza pentru toamna 2025 indică o perioadă relativ blândă, care ar putea fi „liniștea dinaintea furtunii”.
Modelele sugerează că această La Niña slabă va aduce o iarnă mai severă decât cea precedentă, cu temperaturi mai scăzute și precipitații mai abundente sub formă de zăpadă.
Este important de reținut că acestea sunt prognoze sezoniere pe termen lung, care oferă tendințe generale, nu predicții exacte pentru anumite date.
Monitorizarea continuă a evoluțiilor meteorologice va fi esențială pentru actualizarea acestor prognoze pe măsură ce ne apropiem de sezonul rece.
Ce estimări fac meteorologii pentru iarna care urmează în Europa. Când se anunţă ninsori şi ger
Europa ar putea avea o iarnă 2025/2026 cu episoade de frig extrem și ninsori neașteptate ca intensitate, în special în ianuarie, pe fondul unui fenomen La Niña slab și al unui vortex polar mai puțin puternic, care pot permite aerului rece arctic să pătrundă mai des pe continent.
Specialiștii estimează un vortex polar mai slab decât normal la început de sezon, ceea ce crește șansele ca Europa să aibă perioade reci și episoade de ninsoare, dar și favorizarea La Niña, care are istoric o probabilitate de 60-75% să ducă la „încălziri bruște stratosferice” – fenomene ce destabilizează vortexul și favorizează valurile de frig.
La Niña este faza rece a fenomenului ENSO, caracterizată prin temperaturi mai scăzute decât normalul în apele din centrul și estul Pacificului tropical, care poate influența configurația presiunilor atmosferice la scară largă și poate favoriza situații în care masele de aer rece din nord să ajungă mai ușor pe continent.
Chiar dacă fenomenul se formează departe, influența sa se simte la nivel global, modificând poziția și intensitatea curenților de aer din atmosferă, arată Antena 3 CNN.
Vortexul polar este o zonă vastă de aer rece care se rotește în jurul Polului Nord, la altitudini mari. Când este puternic, ține aerul rece blocat în zona arctică, ceea ce duce la ierni mai blânde în Europa. Când slăbește, jetul polar devine ondulat și permite pătrunderea aerului arctic spre sud.
Prognozele pentru Europa
Datele timpurii ale modelului european ECMWF pentru lunile decembrie-ianuarie-februarie arată o presiune atmosferică în tendință de scădere dinspre estul Canadei spre vestul Europei, cu presiune ridicată în regiunile polare, semn al unui vortex polar slăbit.
Iarna aceasta ar putea fi mai caldă decât normal pe mare parte din continent, sub influența curenților sudici, cu excepția unor zone centrale unde temperaturile ar putea fi apropiate sau chiar sub medie.
Vor fi mai multe precipitații în nord-vestul Europei și în sud, valori apropiate de normal în rest.
Deși media pe trei luni arată temperaturi ușor peste normal, analiza pe luni scoate în evidență ianuarie 2026 ca fiind luna cu cel mai mare potențial de vreme rece în Europa.
Prognoza de zăpadă ECMWF arată cantități sub media multianuală pentru cea mai mare parte a Europei, dar cu posibilitate de ninsori peste normal în sudul Marii Britanii și în anumite regiuni din Scandinavia. Zonele centrale ale continentului ar putea avea episoade de ninsoare local mai abundentă, chiar dacă media sezonului rămâne mai scăzută.
Roxana Bojariu, climatolog, avertizează: „Să fim atenți la fenomenele extreme”
În toamnă se vor înregistra temperaturi ridicate, de vară, ceea ce confirmă un fenomen des întâlnit în ultimii ani, respectiv prelungirea sezonului cald. Climatologul Roxana Bojariu a declarat, pentru Gândul, că în prima parte din luna septembrie, temperaturile vor fi peste normalul perioadei.
În același timp, în contextul încălzirii globale, vom avea parte de fenomene extreme și în toamnă. „Pe finalul lunii august mergem pe aceeași linie cu temperaturi mai ridicate, ceea ce totuși nu exclude și episoade cu instabilitate, dar aceste episoade sunt mai puțin probabile. Climatic vorbind, luna august este luna cu cele mai multe zile însorite și cu cele mai puține zile cu furtuni. E cea mai liniștită lună din an, statistic vorbind. Evident că statistica înseamnă o sinteză a unor intervale mai mari de timp, așa că întotdeauna e bine să verificăm și prognozele pe termene mai scurte, cu anticipație mai mică.
Nota rămâne de temperaturi ușor mai ridicate și evident că, la fel ca și în anii precedenți, această tendință de a se prelungi vara înspre toamnă. După cum arată informațiile acum, prima parte din luna septembrie pare a fi iarăși cu caracteristici de vară, deci cu temperaturi mai ridicate decât în mod normal pentru o lună de toamnă, chiar dacă este prima lună de toamnă.
