Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri în Parlamentul European discursul privind starea Uniunii, eveniment așteptat anual și privit ca un moment definitoriu pentru stabilirea direcțiilor politice ale Uniunii Europene. În fața eurodeputaților, von der Leyen a vorbit despre prioritățile Bruxelles-ului pentru anul următor, dar și despre contextul geopolitic complicat, invazia Rusiei în Ucraina și nevoia unei Uniuni mai puternice și mai unite.
Von der Leyen: „Vechea lume a geopoliticii s-a sfârșit”
În debutul discursului, Ursula von der Leyen a subliniat că Europa trece printr-un moment de răscruce. „Trebuie să apară o nouă Europă”, a afirmat șefa Comisiei, potrivit news.ro, explicând că invazia Rusiei a schimbat definitiv ordinea mondială. Ea a condamnat modul în care Moscova folosește „dependenţele fără milă ca arme” și a avertizat că liderii europeni trebuie să se pregătească pentru noi provocări în plan internațional.
„Ei simt cum se schimbă terenul sub picioarele lor. Simt că lucrurile devin din ce în ce mai dificile… Pur şi simplu nu putem aştepta să treacă această furtună. Vara aceasta ne-a arătat că nu avem timp pentru nostalgie. În acest moment se trasează liniile de luptă pentru o nouă ordine mondială. Deci, da, Europa trebuie să lupte”, a declarat Ursula von der Leyen, subliniind necesitatea consolidării apărării și securității la nivelul Uniunii.
Mesaj pentru Ucraina și copiii răpiți
Într-o parte emoționantă a discursului, președinta Comisiei a vorbit despre cazul lui Sașa, un copil ucrainean deportat în Rusia și readus acasă prin eforturile internaționale și ale propriei familii. „Fiecare copil ucrainean trebuie să fie adus acasă”, a spus von der Leyen, anunțând că va găzdui un summit internațional dedicat coaliției care luptă pentru rezolvarea acestor tragedii. Ea a reamintit că Vladimir Putin are emis pe numele său un mandat de arestare de către Curtea Penală Internațională pentru implicarea în răpirea copiilor ucraineni.
Presiuni și critici asupra Comisiei Europene
Discursul are loc într-un context tensionat, la doar 10 luni de la începutul celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen. În această perioadă, criticii au acuzat-o că a făcut compromisuri în relația cu Washingtonul, printr-un acord comercial considerat dezechilibrat, că a cedat presiunilor externe în problema fermierilor și că a redus ambițiile europene în privința schimbărilor climatice. De asemenea, tăcerea față de conflictul din Gaza i-a atras critici dure.
Conform unei analize publicate de Politico, „discursul este mai puţin un nou început pentru noul an politic şi mai mult o operaţiune de salvare”.
Nemulțumiri în Parlamentul European
Tensiunile din legislativul european se reflectă în declarațiile liderilor de grupuri politice. Bas Eickhout, copreședinte al Verzilor, a spus: „A fost o vară proastă pentru Europa. Ceea ce dorim în mod clar ca mesaj din partea preşedintelui Comisiei este că lucrurile trebuie să se schimbe”. Valérie Hayer, șefa grupului Renew Europe, a subliniat la rândul său: „Ne aşteptăm la o conducere clară din partea executivului. Europa nu îşi poate permite stagnarea instituţională sau blocajul”.
Nemulțumirea s-a amplificat după moțiunea de cenzură din iulie, iar grupurile politice de la extremele spectrului pregătesc noi inițiative de contestare. Manon Aubry, copreședinta grupului Stângii, a declarat pentru Politico: „Şi în acest an, SOTEU (Starea Uniunii) nu va fi altceva decât o farsă menită să lustruiască imaginea Comisiei, în timp ce von der Leyen înrăutăţeşte starea Uniunii Europene an de an”.
Von der Leyen, între presiuni și nevoia de leadership
În interiorul Comisiei și al Parlamentului European există o nemulțumire crescândă față de modul în care au fost gestionate dosarele comerciale și energetice. Deși Ursula von der Leyen a reușit să promoveze un fond de 150 de miliarde de euro pentru apărare, măsura este contestată de legislatori care susțin că au fost marginalizați în procesul decizional. În plus, acordul de liber schimb Mercosur cu statele din America Latină a declanșat o avalanșă de critici din partea fermierilor europeni și a mai multor eurodeputați.
În acest context, doar Partidul Popular European, formațiunea de centru-dreapta din care provine, continuă să o apere ferm, însă chiar și în interiorul grupului există voci critice.
Ce urmează pentru președinta Comisiei
Ursula von der Leyen se află într-un moment crucial al mandatului. În timp ce unii europarlamentari cer măsuri radicale, alții pregătesc noi moțiuni de cenzură. „Aceste tipuri de moţiuni, în contextul ofensivei ruseşti în curs, nu fac decât să slăbească UE şi să submineze investiţiile Europei în securitatea şi apărarea noastră comună”, a avertizat Andrzej Halicki, liderul Coaliției Civice din Polonia.
În perioada următoare, președinta Comisiei va trebui să găsească un echilibru între presiunile politice, nevoia de reforme economice și menținerea sprijinului pentru Ucraina. Richard Corbett, fost eurodeputat și consilier la Consiliul European, a avertizat că von der Leyen trebuie să „calmeze aceste puncte de vedere diferite din Parlament” pentru a evita un blocaj instituțional.
Discursul despre starea Uniunii din acest an nu a fost doar o prezentare a priorităților pentru anul viitor, ci și un test politic pentru Ursula von der Leyen, aflată sub presiunea criticilor interne și a provocărilor externe care pot remodela viitorul Uniunii Europene.
