Președintele României, Nicușor Dan, se află la Copenhaga, unde participă la reuniunea informală a Consiliului European și la Summitul Comunității Politice Europene. Liderii europeni discută despre întărirea apărării, consolidarea rezilienței continentului și continuarea sprijinului pentru Ucraina, în contextul războiului declanșat de Rusia.
Declarațiile președintelui Nicușor Dan
Într-un mesaj publicat pe platforma X, șeful statului a subliniat importanța acestor întâlniri și a reafirmat poziția fermă a României în sprijinul Kievului.
”La Copenhaga, pentru a participa la reuniunea informală a Consiliului European şi la Summitul Comunităţii Politice Europene, pentru a discuta moduri concrete de a coordona şi întări apărarea şi rezilienţa noastră europeană comună, precum şi sprijinul nostru pentru Ucraina”, a transmis președintele Nicușor Dan.
Oficialul român va informa, de asemenea, partenerii europeni cu privire la conținutul raportului referitor la anularea alegerilor prezidențiale de la finalul anului 2024.
Macron: „Europa se află într-o confruntare cu Rusia”
Înainte de începerea summitului, președintele Franței, Emmanuel Macron, a atras atenția asupra intensificării amenințărilor ruse.
”Trebuie să descurajăm cu ajutorul unor capacităţi de tir cu rază lungă de acţiune, capacităţi balistice europene şi sisteme de apărare solare şi antidronă suplimentare”, a declarat Emmanuel Macron.
Acesta a precizat că Rusia a devenit ”un actor foarte agresiv în spaţiul nostru internaţional, în cadrul alegerilor, care-şi multiplică atacurile cibernetice, care a lansat un război de agresiune în Ucraina, care foloseşte ameninţarea nucleară şi care azi provoacă în spaţiile aeriene”.
Macron a insistat că Europa trebuie să ofere un răspuns clar și ferm în fața incursiunilor rusești și să transmită un mesaj de unitate și reziliență.
Ce discută liderii europeni la Copenhaga
Cei 27 de lideri europeni s-au reunit pentru a avansa pe patru proiecte prioritare: apărarea spațiului european, consolidarea flancului de est, dezvoltarea apărării antirachetă și construirea unui ”zid antidronă”.
În ultimele zile, semnalările unor drone necunoscute în spațiul aerian danez au dus la închiderea mai multor aeroporturi, inclusiv cel din Copenhaga. Autoritățile daneze suspectează implicarea Rusiei, iar incidente similare au fost raportate recent în Polonia și Estonia.
Premierul Estoniei, Kristen Michal, a catalogat aceste acțiuni ca o tactică de deturnare a atenției europene. ”Putin vrea ca noi să vorbim despre noi înşine în loc să muncim să ajutăm Ucraina”, a declarat acesta pentru AFP.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a cerut un răspuns rapid și coordonat: ”Europa trebuie să dea un răspuns puternic şi unit incursiunilor dronelor ruseşti la frontierei noastre”.
Finanțarea sprijinului pentru Ucraina și activele rusești blocate
Un alt punct sensibil de pe agenda summitului este identificarea surselor de finanțare pentru sprijinul militar și economic acordat Ucrainei. În prezent, se discută posibilitatea folosirii activelor rusești blocate în Europa.
Este vorba despre aproximativ 210 miliarde de euro aparținând Băncii Centrale a Rusiei, înghețate la Euroclear, o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. Deși multe state europene se tem de turbulențe pe piețele internaționale și resping ideea confiscării directe, există varianta ca aceste fonduri să fie folosite ca garanție pentru un împrumut estimat la 140 de miliarde de euro destinat Ucrainei.
În paralel, se discută și despre accelerarea procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, deși negocierile sunt blocate de opoziția Ungariei. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, ia în calcul varianta adoptării unor decizii prin majoritate calificată, pentru a ocoli veto-ul Budapestei.
