Papa Leon al XIV-lea a emis luni un decret important care schimbă regulile financiare din Vatican, oferind departamentelor orașului-stat libertatea de a gestiona investițiile prin intermediul altor instituții financiare, nu doar prin Banca Vaticanului. Decizia marchează o ruptură față de politica impusă de predecesorul său, Papa Francisc, în anul 2022, informează Reuters. Acest lucru este inedit cu cât abia ce a trecut în neființă Papa Francisc, iar astfel de reguli aia s-au impus și pot crea nemulțumiri printre catolici.
Banca Vaticanului pierde monopolul asupra investițiilor
În decretul semnat de Suveranul Pontif, se precizează că Istituto per le Opere di Religione (IOR), cunoscută drept Banca Vaticanului, nu va mai avea control exclusiv asupra tuturor investițiilor făcute de instituțiile și departamentele Vaticanului. Această decizie reprezintă o inversare a reformei financiare majore adoptate de Papa Francisc, care stabilise în urmă cu trei ani că toate investițiile Vaticanului trebuie să treacă prin IOR.
Papa Leon al XIV-lea a explicat că dorește să ofere mai multă flexibilitate instituțiilor Vaticanului, permițându-le să apeleze și la bănci din afara orașului-stat, atunci când acest lucru este „mai eficient sau mai convenabil”.
„Departamentele ar trebui să continue să utilizeze Banca Vaticanului, cu excepţia cazului în care organismele competente consideră că este mai eficient sau mai convenabil să recurgă la intermediari financiari stabiliţi în alte state”, se arată în decretul emis luni.
Reforma anulează una dintre principalele decizii ale Papei Francisc
Papa Francisc, care a condus Biserica Catolică timp de 12 ani, a introdus o serie de reforme stricte pentru a aduce mai multă transparență în finanțele Vaticanului. Una dintre aceste măsuri a fost tocmai centralizarea investițiilor sub autoritatea Băncii Vaticanului, în încercarea de a elimina corupția și delapidările care au afectat imaginea instituției de-a lungul deceniilor.
Oficialii Vaticanului au considerat însă că această centralizare a dat băncii prea multă putere și a limitat libertatea economică a altor departamente. Decretul emis acum de Papa Leon al XIV-lea elimină această restricție, redând instituțiilor capacitatea de a lua decizii financiare mai autonome, însă tot în cadrul politicilor generale stabilite de Vatican.
Vaticanul, între transparență și control financiar
Deși noul decret oferă mai multă libertate financiară departamentelor, Papa Leon al XIV-lea a menționat că toate instituțiile vor trebui să respecte în continuare regulile generale de investiții stabilite de comitetul de supraveghere creat de Papa Francisc în 2022. Scopul este menținerea unei linii unitare de transparență și responsabilitate în gestionarea fondurilor.
Reputația financiară a Vaticanului a fost grav afectată în ultimele decenii de scandaluri privind corupția, spălarea de bani și delapidarea fondurilor destinate operelor religioase. Prin urmare, decizia Papei Leon al XIV-lea este privită ca o încercare de echilibru între nevoia de control intern și dorința de flexibilitate administrativă.
Banca Vaticanului – o instituție cu istorie și controverse
Fondată în anul 1942 de Papa Pius al XII-lea, Banca Vaticanului (IOR) are o clientelă restrânsă, alcătuită din instituții catolice, clerici, angajați actuali sau foști ai Vaticanului, ambasade și diplomați acreditați pe lângă Sfântul Scaun. De-a lungul timpului, instituția a fost implicată în numeroase controverse, inclusiv anchete privind spălarea de bani și investiții netransparente.
Prin decizia luată acum, Papa Leon al XIV-lea dorește să ofere un nou început în gestionarea finanțelor Vaticanului, adaptând sistemul la realitățile economice moderne și la cerințele internaționale privind transparența financiară.
Un nou capitol pentru finanțele Vaticanului
Reforma anunțată luni marchează un pas semnificativ în redefinirea rolului Băncii Vaticanului. Deși aceasta își va păstra importanța strategică, nu va mai avea monopol asupra investițiilor, ceea ce ar putea deschide calea unei administrări mai eficiente și mai transparente a resurselor.
Papa Leon al XIV-lea transmite astfel un mesaj clar: Vaticanul intră într-o nouă etapă, una în care disciplina financiară trebuie să meargă mână în mână cu modernizarea și adaptarea la nevoile actuale ale Bisericii Catolice.