Curtea de Apel București urmează să se pronunțe miercuri, 8 octombrie, asupra contestației depuse de fostul primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, condamnat definitiv în 2022 pentru fapte de corupție. Fostul edil, prins recent la Salonic, în Grecia, speră să obțină o reducere a pedepsei sau chiar rejudecarea cazului.
Surpriza acestei situații este că avocații săi susțin că există o „lege mai favorabilă” apărută între timp, care ar putea schimba situația sa juridică. Lucru care este mai puțin obișnuit pentru alți condamnați care nu au beneficiat până acum de o asemenea „favoare”. Apărarea invocă o decizie a Curții Constituționale emisă după pronunțarea sentinței definitive, considerând că aceasta se aplică retroactiv, în favoarea condamnatului.
Cum vrea Sorin Oprescu să scape de închisoare
Apărarea fostului primar susține că decizia Curții Constituționale din 2016, ulterior preluată în Legea 200/2023 privind modificarea Codului penal, ar schimba complet încadrarea juridică a faptelor. Potrivit acestei decizii, infracțiunea de abuz în serviciu este incriminată doar atunci când implică încălcarea unei legi, nu a unor regulamente interne.
„Apărarea lui Oprescu invocă o interpretare a legii printr-o decizie a Curții Constituționale, apărută după ce hotărârea a rămas definitivă”, notează g4media.ro.
Mai exact, avocații afirmă că fapta pentru care a fost condamnat ar fi fost „dezincriminată între timp”.
Sorin Oprescu argumentează că a fost condamnat pentru încălcarea unui regulament intern al Primăriei, nu a unei legi propriu-zise. În consecință, susține el, pedeapsa ar trebui reevaluată. Dacă instanța admite argumentul apărării, condamnarea ar putea fi redusă sau chiar anulată.
În luna iunie, Tribunalul București i-a respins contestația, dar fostul edil a declarat apel, iar Curtea de Apel București va lua acum o decizie definitivă.
Condamnat definitiv în 2022 la 10 ani și 8 luni de închisoare
Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv, pe 13 mai 2022, la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu și constituirea unui grup infracțional organizat.
Dosarul său a început în 2015, când a fost prins în flagrant delict, în noaptea de 6 septembrie, în timpul celui de-al doilea mandat de primar al Capitalei. Potrivit DNA, Oprescu ar fi primit 25.000 de euro de la subalternul său, Bogdan Popa, fost director al Administrației Cimitirelor, bani proveniți din fapte de corupție.
După un proces care a durat peste șase ani, instanța supremă a dublat pedeapsa stabilită în primă instanță, considerând că probele aduse de procurori confirmă acuzațiile.
Sorin Oprescu, prins în Grecia după trei ani de fugă
Fostul primar al Capitalei a fugit din România înainte ca sentința să rămână definitivă și a fost dat în urmărire internațională. Pe 4 octombrie 2025, autoritățile elene l-au reținut lângă aeroportul din Salonic.
Anterior, Grecia mai refuzase o cerere de extrădare. În mai 2022, la doar patru zile după condamnare, Oprescu fusese prins tot pe teritoriul elen, însă, în iulie 2022, instanțele din Grecia au respins extrădarea sa în România, motivând „condițiile de detenție precare” din sistemul penitenciar românesc.
Decizia Curții de Justiție a UE schimbă regulile privind extrădarea
Pe 4 septembrie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că instanțele statelor membre nu pot refuza executarea unui mandat european de arestare și nici nu pot prelua executarea pedepsei fără acordul statului care l-a emis – în acest caz, România.
Totuși, decizia CJUE prevede că fiecare caz trebuie analizat individual, în funcție de circumstanțele specifice și de garanțiile oferite de statul solicitant. Astfel, Sorin Oprescu ar putea beneficia, din nou, de o analiză detaliată în Grecia, acolo unde avocații săi încearcă să blocheze extrădarea.
Un dosar cu impact politic și juridic major
Sorin Oprescu a fost primarul general al Bucureștiului între 2008 și 2015, perioadă în care a fost implicat în mai multe proiecte de infrastructură și investiții publice. Cariera sa politică s-a încheiat brusc în momentul arestării preventive, după acuzațiile de corupție formulate de DNA.
Cazul său rămâne unul dintre cele mai complexe dosare de corupție care au implicat un fost primar general al Capitalei. Decizia Curții de Apel București din 8 octombrie 2025 ar putea avea implicații majore, atât pentru fostul edil, cât și pentru practica juridică privind aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile.
