Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, trece printr-un nou test politic major. Pentru a doua oară în doar trei luni, aceasta va fi ținta unor moțiuni de cenzură depuse de grupurile de extremă dreapta și extremă stângă din Parlamentul European.
Cele două tabere, deși aflate la poli opuși ideologic, își unesc vocile împotriva liderului executivului european, acuzând-o de politici controversate în domeniile migrației, comerțului internațional și protecției mediului.
Două moțiuni de cenzură din Franța, semnate de Jordan Bardella și Manon Aubry
Potrivit News.ro, moțiunile vor fi depuse luni de către două figuri marcante ale politicii franceze: Jordan Bardella, liderul formațiunii de extremă dreaptă Rassemblement National (RN), și Manon Aubry, reprezentanta partidului La France Insoumise (LFI), de extremă stângă.
După depunerea oficială a moțiunilor, Ursula von der Leyen va susține un discurs în fața europarlamentarilor, în care își va apăra activitatea, urmat de intervențiile liderilor principalelor grupuri politice europene. Votul final asupra moțiunilor este programat pentru joi.
Șanse reduse de demitere, dar presiune politică crescută
Deși este puțin probabil ca vreuna dintre moțiuni să întrunească majoritatea calificată de două treimi necesară pentru demiterea Ursulei von der Leyen, evenimentul marchează o creștere vizibilă a tensiunilor din legislativul european.
Observatorii politici consideră că aceste inițiative pot afecta stabilitatea Parlamentului European și pot submina autoritatea Comisiei în contextul unor dosare legislative importante care urmează să fie votate.
Von der Leyen nu este la prima confruntare de acest tip. În luna iulie 2025, ea a supraviețuit unei moțiuni similare, inițiate de eurodeputați de extremă dreaptă, printre care și românul Gheorghe Piperea, membru AUR.
Creșterea influenței extremei drepte în Parlamentul European
După alegerile europarlamentare din 2024, echilibrul de forțe din Parlamentul European s-a modificat considerabil. Numărul eurodeputaților de extremă dreaptă a crescut la peste 100, față de aproximativ 70 în mandatul anterior, ceea ce le oferă acum capacitatea de a iniția moțiuni de cenzură fără sprijinul partidelor tradiționale.
Pentru depunerea unei moțiuni este nevoie de semnăturile a cel puțin 72 de europarlamentari, prag atins cu ușurință de grupurile radicale.
În același timp, extrema stângă a reușit să atragă sprijinul unui membru din grupul Socialiștilor și Democraților, precum și al mai multor eurodeputați din grupul Verzilor, ceea ce amplifică presiunea asupra Comisiei.
Temele care divizează Parlamentul European
Cele două moțiuni de cenzură au argumente diferite, dar se întâlnesc în criticile comune la adresa politicilor comerciale și externe ale Comisiei Europene.
– Extrema dreaptă, prin vocea lui Jordan Bardella, acuză Comisia condusă de von der Leyen de implementarea unor politici „ecologice greșite” și de eșecul în gestionarea migrației ilegale.
– Extrema stângă, reprezentată de Manon Aubry, reproșează lipsa de reacție a Uniunii Europene în fața crizei umanitare din Gaza și „complicitatea tăcută” față de anumite decizii internaționale controversate.
În ciuda diferențelor ideologice, ambele tabere au identificat un punct comun: nemulțumirea față de modul în care Ursula von der Leyen a negociat recent acordurile comerciale ale Uniunii.
Acordurile cu SUA și Mercosur, mărul discordiei
Atât dreapta, cât și stânga o acuză pe președinta Comisiei Europene că a acceptat „un acord tarifar dezechilibrat” cu Statele Unite, în defavoarea economiei europene.
De asemenea, acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, promovat de executivul european, este văzut ca o amenințare la adresa agricultorilor europeni și a mediului.
Aceste două acorduri vor fi supuse votului în lunile următoare în Parlamentul European, iar rezultatul rămâne incert, mai ales în contextul tensiunilor crescânde dintre instituțiile europene și grupurile politice radicale.
Ursula von der Leyen, între consolidare și vulnerabilitate
Deși Ursula von der Leyen beneficiază în continuare de sprijinul majorității centrist-liberale din Parlamentul European, valul de critici din ambele extreme politice arată că mandatul său este departe de a fi liniștit.
Chiar dacă moțiunile de cenzură nu au șanse reale de a o destitui, ele transmit un mesaj puternic: opoziția față de stilul său de conducere crește, iar legitimitatea Comisiei Europene este tot mai des contestată.
Un test pentru unitatea politică a Uniunii Europene
Săptămâna 6–12 octombrie 2025 se anunță una crucială pentru Ursula von der Leyen și pentru viitorul Comisiei Europene. Rezultatul votului de joi va indica nu doar soliditatea majorității europene, ci și direcția pe care o va urma Uniunea în fața ascensiunii forțelor populiste.
Indiferent de rezultat, moțiunile de cenzură arată că Parlamentul European devine tot mai fragmentat, iar dezbaterile privind viitorul UE vor fi dominate de dispute ideologice intense în lunile care urmează.
