După mai mulți ani în care iernile au fost blânde, cu temperaturi peste medie și zăpadă tot mai rară, meteorologii anunță o schimbare radicală. Sezonul rece 2025-2026 ar putea fi unul dintre cele mai geroase din ultimele decenii, cu ninsori abundente și perioade lungi de frig accentuat. Estimările specialiștilor arată că Europa Centrală și de Est, inclusiv România, vor resimți efectele unei combinații de fenomene climatice care favorizează instalarea iernilor clasice, cu viscol, polei și temperaturi sub pragul înghețului.
Specialiștii confirmă: se întoarce iarna cu ger și zăpadă în toată Europa
Prognozele sezoniere arată că iarna 2025-2026 va fi diferită de cele din ultimii ani. Potrivit meteorologilor, există indicii clare că temperaturile vor coborî semnificativ sub valorile normale ale perioadei, iar ninsorile vor fi frecvente, în special în lunile ianuarie și februarie.
„Toate datele disponibile până acum indică o iarnă mai rece decât media ultimilor ani. Vor exista mai multe episoade de ninsoare, iar temperaturile minime vor scădea considerabil, mai ales în regiunile de nord, centru și est ale țării”, susțin experții în meteorologie.
România nu este singura afectată. Meteorologii europeni anunță că întreaga zonă a continentului, de la Scandinavia până în Balcani, va fi influențată de aceleași mase de aer rece care provin dinspre Arctica.
Fenomenul La Niña și vortexul polar, principalele cauze ale iernii geroase
Cei mai importanți factori care determină această schimbare de tipar climatic sunt **La Niña** și **vortexul polar** – doi indicatori cheie care influențează circulația maselor de aer pe glob.
La Niña este un fenomen oceanic ce se manifestă în Pacificul Ecuatorial și are capacitatea de a modifica distribuția curenților de aer. În perioadele dominate de La Niña, Europa are tendința de a primi mai multe valuri de aer rece dinspre nordul continentului.
Pe de altă parte, **vortexul polar** – o masă imensă de aer înghețat care înconjoară Polul Nord – joacă un rol decisiv. Atunci când acest vortex devine instabil și slăbește, masele de aer arctic sunt împinse către latitudinile sudice, aducând episoade de frig sever în America de Nord, dar și în Europa.
„În momentul în care vortexul polar se fragmentează, apar valuri de frig prelungit, iar Europa de Est devine una dintre cele mai expuse regiuni. Acest lucru s-a întâmplat și în iernile 2010 și 2018, iar acum există indicii că vom avea un scenariu similar”, explică specialiștii.
Semnele unei ierni grele: zăpada din Siberia anunță frigul din România
Un alt indicator important, care anticipează severitatea iernii, este extinderea stratului de zăpadă din Siberia în luna octombrie. Cu cât stratul de zăpadă este mai mare și persistă mai mult, cu atât cresc șansele ca aerul rece siberian să fie împins spre Europa în lunile următoare.
Meteorologii spun că, în acest an, suprafața acoperită de zăpadă în Siberia a crescut rapid, semn că valurile de frig vor ajunge mai devreme și vor fi mai intense. „Acest indicator s-a dovedit extrem de fiabil în trecut. O iarnă grea în Siberia înseamnă, de obicei, o iarnă rece și cu zăpadă și pentru România”, au precizat experții.
Ger, viscol și zăpadă în ianuarie și februarie 2026
Dacă prognozele actuale se confirmă, primele ninsori consistente ar putea apărea încă din luna decembrie, însă apogeul iernii va fi atins în ianuarie și februarie. În aceste luni sunt posibile perioade de ger intens, cu temperaturi care ar putea coborî sub -15 grade Celsius în zonele depresionare și montane.
De asemenea, meteorologii avertizează că vor exista mai multe episoade de viscol, în special în Muntenia, Moldova și Dobrogea, unde rafalele de vânt ar putea depăși 80 km/h. În regiunile de deal și munte, stratul de zăpadă ar putea depăși în unele zone 50–70 de centimetri.
Iarna 2025-2026 ar putea fi similară cu cea din 2010 sau 2018
Mulți specialiști compară prognoza actuală cu iernile 2010 și 2018, perioade care au rămas în memoria colectivă prin frigul extrem și ninsorile abundente. În 2010, România s-a confruntat cu viscole succesive care au blocat drumurile, iar în 2018 gerul polar a coborât temperaturile până la -20°C în unele regiuni.
Deși prognozele sezoniere nu pot oferi precizie de 100%, modelele climatice arată clar o tendință de răcire accentuată. „Vom avea o iarnă autentică, cu toate fenomenele ei caracteristice – ninsori, polei și perioade de ger. Este posibil ca populația să resimtă diferența mai ales după anii cu ierni blânde și primăveri timpurii”, susțin meteorologii.
Recomandări pentru populație și autorități
Având în vedere estimările pentru o iarnă severă, meteorologii și autoritățile îi sfătuiesc pe români să se pregătească din timp. Izolarea termică a locuinței, verificarea sistemelor de încălzire, aprovizionarea cu lemne sau combustibil și verificarea autovehiculelor sunt măsuri esențiale.
De asemenea, autoritățile locale sunt îndemnate să asigure din timp stocurile de materiale antiderapante și utilajele de deszăpezire.
După mai multe sezoane dominate de temperaturi neobișnuit de blânde, iarna 2025-2026 promite să readucă atmosfera de altădată: zăpadă, ger și peisaje de poveste. Pentru unii, va fi o provocare, pentru alții, o bucurie. Cert este că România se pregătește pentru o iarnă adevărată, una cum nu am mai avut de ani buni – cu seri geroase, drumuri albe și un sentiment autentic de sărbătoare sub zăpadă.
