Românii primesc vești îngrijorătoare de la Guvern. Ioana Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a executivului condus de premierul Ilie Bolojan, a făcut un anunț care stârnește neliniște în rândul salariaților. După ce prețurile la alimente, energie și servicii au crescut puternic în 2025, autoritățile ar urma să nu majoreze deloc salariul minim în anul 2026.
Salariul minim nu va fi majorat în 2026, potrivit guvernului
În prezent, salariul minim brut pe economie este de 4.050 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 2.574 de lei net, după majorarea operată la începutul anului 2025. Deși se aștepta ca guvernul să anunțe o nouă creștere începând cu 1 ianuarie 2026, semnalele oficiale arată contrariul.
„Subiectul este în analiza premierului și în momentul în care l-am întrebat mi-a răspuns: în principiu, subliniez, în principiu salariul minim nu va crește. Dar subiectul este în acest moment în analiza premierului”, a precizat Ioana Dogioiu joi, 16 octombrie, într-o conferință de presă.
Această declarație a stârnit reacții puternice în mediul public, mai ales în contextul scumpirilor care continuă să afecteze puterea de cumpărare a românilor.
Guvernul analizează efectele economice ale unei eventuale înghețări
Premierul Ilie Bolojan se află în plin proces de analiză a nivelului salariului minim pentru anul următor. Surse guvernamentale spun că executivul ia în calcul o perioadă de „stabilitate economică”, fără noi creșteri salariale, pentru a evita presiuni suplimentare asupra mediului privat.
Întrebată dacă decizia a fost deja discutată în cadrul Coaliției de guvernare, purtătoarea de cuvânt a refuzat să dea detalii clare.
„Ce se întâmplă în coaliție se întâmplă în coaliție”, a transmis aceasta.
Afirmația sugerează că există dezbateri interne pe acest subiect sensibil, iar decizia finală nu a fost încă asumată public. Totuși, poziția exprimată de purtătoarea de cuvânt lasă de înțeles că, în mod realist, guvernul nu intenționează să crească salariul minim în 2026.
România, prinsă între directivele europene și presiunile mediului de afaceri
Subiectul salariului minim nu privește doar politica internă, ci și obligațiile asumate de România la nivel european. Uniunea Europeană a emis o directivă care prevede corelarea salariului minim cu costul vieții și productivitatea muncii, tocmai pentru a asigura un nivel de trai decent în toate statele membre.
Totuși, mediul de afaceri românesc avertizează că o nouă majorare ar putea destabiliza companiile mici și mijlocii, crescând costurile de operare și ducând la concedieri.
Ministerul Muncii continuă să elaboreze scenarii și să calculeze impactul potențial al unei eventuale modificări. Conform simulărilor realizate până acum, nivelurile posibile ar fi:
* 47% din salariul mediu brut (4.314 lei);
* 50% din salariul mediu brut (4.590 lei);
* 52% din salariul mediu brut (4.773 lei).
Guvernul poate, însă, să decidă o valoare intermediară între aceste procente, în funcție de situația bugetară și de evoluția economică din ultimele luni ale anului 2025.
Impactul asupra angajaților și economiei
O eventuală înghețare a salariului minim ar afecta direct peste 1,5 milioane de angajați din România care lucrează pe acest nivel de remunerație. Într-un context economic marcat de inflație și creșterea prețurilor la utilități, o astfel de decizie ar reduce puterea de cumpărare și ar accentua inegalitățile sociale.
Economiștii avertizează că, deși măsura ar putea stabiliza costurile pentru companii, ar risca să ducă la scăderea consumului intern, ceea ce ar afecta și creșterea economică.
Concluzii provizorii
Deocamdată, guvernul Ilie Bolojan nu a adoptat o decizie oficială privind salariul minim pentru 2026. Declarațiile Ioanei Ene Dogioiu sugerează însă că, „în principiu”, nu va exista o creștere a acestuia, cel puțin în prima parte a anului viitor.
Românii așteaptă clarificări, iar următoarele săptămâni vor fi decisive pentru stabilirea unei direcții economice clare. Într-un climat marcat de scumpiri, orice decizie privind salariul minim va avea un impact major asupra nivelului de trai al populației și asupra stabilității economice a țării.
