Nicușor Dan, președintele României, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru 24 noiembrie 2025. În cadrul întâlnirii vor fi analizate teme esențiale pentru securitatea națională, printre care Strategia Națională de Apărare a Țării, document ce trebuie avizat de consiliu. Ședința va avea loc la Palatul Cotroceni, începând cu ora 12.00.
Ședința CSAT convocată de președintele Nicușor Dan
Administrația Prezidențială a transmis că președintele României, Nicușor Dan, a convocat oficial ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru data de 24 noiembrie 2025, ora 12.00, la Palatul Cotroceni. Consiliul va analiza atât documente strategice, cât și teme de actualitate care privesc securitatea națională.
Agenda CSAT este una amplă și include subiecte care au un impact major asupra direcției de apărare și siguranță a României în anii următori.
Temele principale aflate pe ordinea de zi
Potrivit anunțului oficial, ședința va aborda următoarele puncte:
• Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030;
• Analiza Strategică a Apărării;
• Raportul privind activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute la nivel naţional, în primele șapte luni ale anului 2025, pentru prevenirea şi combaterea traficului şi consumului de droguri, risc la adresa siguranţei naţionale în România;
• Evaluare privind riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa României, prognozate pentru anul 2026;
• Raportul consolidat privind participarea României la Exerciţiul NATO de management al crizelor „CMX-25”.
„În cadrul şedinţei Consiliului vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale”, a precizat Administraţia Prezidenţială.
Contextul publicării Strategiei Naționale de Apărare
Ședința CSAT are loc la doar câteva zile după ce Administrația Prezidențială a publicat Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, făcută publică pe 12 noiembrie. Documentul propune o abordare modernă și extinsă a conceptului de securitate, punând accentul pe independență, responsabilitate și cooperare.
Ce prevede Strategia Națională de Apărare
Unul dintre punctele centrale ale documentului vizează combaterea corupției. „Limitarea drastică a corupției prin: implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție, fără interferența acestora în cercetarea penală și în procesul de justiție”, se arată în Strategia Națională de Apărare.
Strategia este construită pe conceptul de „independență solidară”, o formulă care urmărește echilibrul dintre interesele naționale și loialitatea față de alianțele strategice.
Documentul subliniază:
„Pe de-o parte, România își va urmări responsabil și matur propriile interese, manifestându-se, pe de altă parte, ca și până acum, drept un asociat loial al partenerilor și aliaților. Suntem convinși că doar în acest fel valoarea noastră adăugată în UE și în NATO își va atinge cu adevărat potențialul. Ne vom manifesta, așadar, ca un membru activ și responsabil al UE și al NATO”.
Și continuă cu o idee esențială privind echilibrul dintre autonomie și cooperare:
„Adevărata independență nu se poate priva de loialitate și valoarea loialității este fortificată de cea dintâi”.
Strategia pune în centru cetățeanul
O noutate majoră a documentului este revenirea la un concept aproape uitat în administrațiile anterioare: implicarea directă a cetățeanului în viața publică și în consolidarea securității naționale.
„Documentul de față îl are în centru chiar pe el, cetățeanul român, destinatarul direct al paginilor de mai jos, actor privilegiat și beneficiar prioritar al tuturor măsurilor propuse”, se mai arată în strategie.
Un CSAT crucial pentru direcția României în anii următori
Ședința din 24 noiembrie 2025 este considerată una dintre cele mai importante din ultimii ani, deoarece va stabili direcțiile strategice în materie de apărare, securitate și orientare geopolitică pentru perioada 2025–2030.
Documentele analizate vor influența poziția României în UE și NATO, modul de reacție la riscurile emergente și capacitatea statului de a proteja cetățenii în fața amenințărilor actuale și viitoare.
