Războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu a fost menţionat explicit în declaraţia finală G20
G20, grupul celor mai mari economii ale lumii, a condamnat, sâmbătă, doar indirect războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei din 2022 în declaraţia sa finală de la Johannesburg, relatează dpa, citată de Agerpres.
Potrivit ţării gazdă, Africa de Sud, „Declaraţia liderilor”, adoptată în timpul primei sesiuni de lucru a summitului G20 de la Johannesburg, nu menţionează explicit Rusia sau pe Vladimir Putin.
Cu toate acestea, prima pagină a declaraţiei finale de 30 de pagini, adoptată neobişnuit de devreme la summitul care se încheie duminică, conţine referinţe lipsite de ambiguitate la acţiunile Rusiei în Ucraina.
G20 a reafirmat că, în conformitate cu Carta ONU, „toate statele trebuie să se abţină de la ameninţarea sau utilizarea forţei pentru a obţine câştiguri teritoriale, împotriva integrităţii teritoriale şi suveranităţii sau a independenţei politice a oricărui stat”.
De asemenea, declaraţia precizează că statele ar trebui să menţină relaţii de prietenie între ele, „inclusiv prin promovarea şi încurajarea respectului pentru drepturile omului”. Putin este acuzat de încălcări grave ale drepturilor omului în războiul împotriva Ucrainei.
Înainte de întâlnire, nu era clar dacă va exista o declaraţie finală comună sau doar o declaraţie din partea ţării gazdă, din cauza boicotării summitului de către preşedintele american, Donald Trump. El este absent deoarece acuză guvernul sud-african de represiune severă împotriva fermierilor albi. Africa de Sud respinge acuzaţiile ca fiind nefondate.
Purtătorul de cuvânt al preşedinției sud-africane, Vincent Magwenya, a afirmat că declaraţia finală a fost adoptată în unanimitate. Fără a numi direct SUA, el a spus: „Nu putem încălca regulile pentru o singură ţară”.
Pe lângă Trump, și Vladimir Putin şi Xi Jinping şi-au anulat, printre alţii, participarea la primul summit G20 organizat de pe continentul african.
Trump spune că acordul de pace pe care l-a propus nu e „oferta finală”
Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat, sâmbătă, că actuala sa propunere de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu este „oferta sa finală”. Liderul de la Casa Albă a făcut această afirmație după ce așa-zisul său plan de „pace” a fost primit cu indignare și critici în Europa și Ucraina. Liderii europeni i-au comunicat acestuia că planul arată ca o listă de dorințe a Rusiei și că, cel mult, poate fi o „bază” pentru discuție dar că necesită „eforturi suplimentare” pentru a fi acceptabil, conform Reuters, citat de Agerpres.
„Războiul trebuie să se încheie într-un fel sau altul”, a declarat Trump, în fața reporterilor, sâmbătă. Liderul de la Casa Albă a răspuns, însă, „nu” atunci când a fost întrebat dacă aceasta este oferta sa finală.
Senatori americani, democraţi şi republicani, şi-au exprimat „îngrijorările serioase cu privire la detaliile planului preşedintelui Donald Trump” de a pune capăt războiului din Ucraina, într-un comunicat publicat sâmbătă.
„Nu vom obţine o pace durabilă oferind concesie după concesie lui Putin şi degradând fatal capacitatea Ucrainei de a se apăra. Istoria ne-a învăţat că Putin înţelege doar forţa şi nu va respecta niciun acord decât dacă este garantat prin constrângere”, au scris trei reprezentanți democraţi, un senator independent şi un senator republican.
„Trebuie să ne consultăm îndeaproape cu partenerii noştri ucraineni şi cu partenerii noştri NATO cu privire la calea de urmat. Ar trebui să exercităm o presiune reală asupra Rusiei pentru a veni la masa negocierilor”, se mai arată în comunicat.
Republicanul Roger Wicker, care prezidează Comisia Forţelor Armate din Senat, a emis, la rândul său, o declaraţie separată, vineri.
„Acest aşa-numit «plan de pace» are probleme reale şi sunt foarte sceptic în ceea ce priveşte capacitatea sa de a aduce pacea. Ucraina nu ar trebui să fie forţată să cedeze teritorii unuia dintre cei mai notorii criminali de război din lume, Vladimir Putin”, a declarat senatorul, adăugând: „Dimensiunea şi dispunerea forţelor armate ale Ucrainei reprezintă o alegere suverană a guvernului şi a poporului său”.
Mesajul lui Merz pentru Trump
Cancelarul german, Friedrich Merz, a declarat, sâmbătă, că i-a transmis clar preşedintelui american, Donald Trump, într-o lungă convorbire telefonică, vineri seara, că războiul din Ucraina nu se poate încheia fără acordul Ucrainei, iar Europa trebuie să facă parte din orice proces care vizează să pună capăt războiului purtat de regimul de la Kremlin, relatează Reuters, citat de Agerpres.
„Războaiele nu pot fi încheiate de marile puteri peste capul ţărilor afectate”, a spus Merz, adăugând că războiul poate fi încheiat doar cu acordul Ucrainei şi al Europei.
„Dacă Ucraina pierde acest război şi, eventual, se prăbuşeşte, acest lucru va avea un impact asupra politicii europene în ansamblu, asupra întregului continent european. Şi de aceea suntem atât de dedicaţi acestei probleme”, a declarat Merz, după summitul G20 de la Johannesburg.
„Există în prezent o oportunitate de a pune capăt acestui război, dar suntem încă departe de un rezultat bun pentru toată lumea”, a adăugat el, într-un răspuns la planul preşedintelui Trump privind Ucraina.
„Sfârşitul războiului poate avea loc, desigur, doar cu acordul necondiţionat al Ucrainei”, a mai spus el.
Merz a spus că i-a amintit, de asemenea, lui Trump modul în care Rusia s-a raportat la Memorandumul de la Budapesta, un acord încheiat în 1994 prin care Ucraina a renunţat la arsenalul său nuclear în schimbul unor asigurări de securitate, care s-a dovedit însă insuficient pentru a descuraja Rusia.
„De aceea, trebuie oferite acum alte garanţii de securitate, trebuie încheiate alte acorduri mai fiabile”, a adăugat el.
Rubio și Witkoff vor discuta, la Geneva, cu ucrainenii, așa-zisul plan de pace al lui Trump
Secretarul de stat american, Marco Rubio, şi emisarul Steve Witkoff sunt aşteptaţi să sosească, duminică, la Geneva pentru a discuta cu oficiali ucraineni așa-zisul planul de pace propus de liderul de la Casa Albă.
Oficialul a afirmat, de asemenea, că secretarul american al armatei, Daniel Driscoll, care s-a întâlnit, joi, la Kiev, cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a sosit deja, sâmbătă, în oraşul elveţian.
„Vom avea o pre-reuniune informală în această seară (sâmbătă – n. red.) la cină” între americani şi ucraineni, a precizat el.
Oficiali europeni sunt aşteptaţi, de asemenea, duminică, în Elveţia, pentru a discuta acest plan, însă nu au fost oferite încă detalii cu privire la formatul discuţiilor.
Viktor Orban își anunță sprijinul pentru planul de „pace” al lui Trump
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, un adversar intransigent al sprijinului pentru Ucraina și un aliat de nădejde al dictatorului Putin, susține așa-zisul acord de pace al guvernului american și îl vede ca pe o oportunitate de a bloca ajutorul pentru Ucraina din partea Uniunii Europene, relatează Politico, sâmbătă.
Într-o scrisoare trimisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, obținută de Politico, Orban cere Uniunii Europene să accepte termenii propunerii în 28 de puncte, care prevede ca Ucraina să cedeze teritorii și să își înjumătățească armata, în timp ce SUA ar primi o cotă de 50% din profiturile generate de reconstrucția țării.
Intervenția sa vine în momentul în care liderii UE sunt într-un moment de criză și încearcă să găsească un consens despre cum să răspundă acestor propuneri, elaborate de trimisul Casei Albe, Steve Witkoff, fără consultarea aliaților europeni și care face concesii majore statului agresor.
„Europenii trebuie să sprijine imediat și necondiționat inițiativa de pace a Statelor Unite”, a scris Orban. „Pe lângă susținerea președintelui SUA, trebuie, fără întârziere, să lansăm negocieri autonome și directe cu Rusia”, a continuat prim-ministrul ungar.
Cu excepția Ungariei, celelalte 26 de state membre ale UE „și-au exprimat în mod repetat și fără echivoc sprijinul pentru Ucraina”, a declarat un oficial european, sub protecția anonimatului, ca reacție la scrisoare. „Există un nivel intens de coordonare între liderii europeni, precum și cu parteneri din afara UE, pentru a continua acest sprijin în contextul evoluțiilor recente”.
În același timp, Orban afirmă în scrisoare că Ungaria „nu susține ca Uniunea Europeană să trimită niciun fel de asistență financiară suplimentară Ucrainei, sub nicio formă și nu își dă consimțământul ca o astfel de decizie să fie adoptată în numele și în cadrul UE”.
Oficialii europeni poartă, în prezent, discuții cu statele membre despre cum pot folosi activele rusești înghețate pentru a obține un împrumut de reparații de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina. Subiectul se află pe agenda summitului de la Bruxelles din 18 decembrie, unde liderii ar urma să discute din nou chestiunea.
„Pentru Ucraina, un acord rapid privind împrumutul de reparații este esențial,” a declarat ambasadorul Ucrainei la UE, Vsevolod Cențov.
„El oferă finanțare predictibilă din soldurile de numerar ale activelor suverane rusești înghețate, asigură stabilitate începând cu 2026 și face acest lucru fără costuri suplimentare pentru contribuabilul european”.
Budapesta a încercat constant să blocheze ajutorul militar și financiar vital pentru apărarea Ucrainei, consolidându-și în același timp relațiile cu Kremlinul și opunându-se sancțiunilor menite să golească „cufărul de război” al lui Vladimir Putin.
Totuși, Ungaria a fost, la rândul ei, prinsă pe picior greșit de schimbările de retorică ale lui Donald Trump privind Rusia și a fost nevoită să negocieze o derogare de la noile restricții americane asupra petrolului rusesc.
Von der Leyen și lideri ai marilor economii participă, sâmbătă, la summitul G20 de la Johannesburg, unde „au loc eforturi diplomatice foarte intense pe marginea planului de pace pentru Ucraina,” a spus un al doilea oficial european.
Președinții și premierii celor 27 de state membre UE vor discuta, de asemenea, propunerile Casei Albe la summitul UE–Uniunea Africană din Angola, luni.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a criticat dur propunerile americane la începutul săptămânii, avertizând că „presiunea trebuie exercitată asupra agresorului, nu asupra victimei. Răsplătirea agresiunii nu va face decât să invite și mai multă agresiune”.
Trump i-a dat lui Volodimir Zelenski termen până joi pentru a accepta planul.
„Trebuie să-i placă, iar dacă nu-i place, n-are decât să continue să continue să lupte,” a spus Trump, vineri.
Zelenski, a cărui țară se pregătește pentru încă o iarnă de război după invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022, a spus că Ucraina trece prin „unul dintre cele mai dificile momente” din istoria sa și s-ar putea să fie nevoită să aleagă între „a-și pierde demnitatea sau riscul de a pierde un partener-cheie”.
În plin scandal de corupţie, Zelenski ordonă un audit ce vizează sectorul apărării
Afectat de un scandal de corupţie în care este implicat unul dintre apropiaţii săi, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat, sâmbătă, un audit care vizează sectorul apărării, relatează AFP, citat de Agerpres.
„O decizie a fost pregătită privind o revizuire cuprinzătoare a companiilor de stat în domeniul apărării şi a contractelor aferente”, a declarat Zelenski pe Telegram, promiţând că eventualele „încălcări constatate vor fi transmise autorităţilor” responsabile cu lupta împotriva corupţiei.
Acest anunţ vine în contextul în care preşedinţia ucraineană este afectată de dezvăluirea unui scandal de corupţie de aproape 100 de milioane de dolari în sectorul energetic al Ucrainei, deja slăbit de atacurile aeriene ale rușilor.
Potrivit autorităţilor de luptă împotriva corupţiei, presupusul creier al acestei scheme de deturnare de fonduri este Timur Mindici, un prieten apropiat al lui Zelenski şi fostul său partener de afaceri, care a părăsit Ucraina cu puţin timp înainte de izbucnirea scandalului.
Acest caz a reaprins o luptă politică internă rară la Kiev, principalul rival al lui Zelenski, fostul preşedinte Petro Poroşenko, cerând, săptămâna aceasta, demisia întregului guvern.
Sâmbătă, Mindici şi un alt suspect care este, de asemenea, dat în urmărire, Oleksandr Țukherman, au fost adăugaţi pe lista persoanelor căutate de Ucraina, potrivit ministerului de interne de la Kiev.
O revizuire a consiliilor de supraveghere a companiilor de apărare este, de asemenea, în curs, potrivit lui Zelenski, la fel ca şi un audit ce vizează sectorul energetic anunţat săptămâna trecută.
Volodimir Zelenski spune că pacea reală poate fi obținută doar dacă Rusia este oprită din a mai putea declanșa o a treia invazie
Volodimir Zelenski a declarat că „prevenirea unei a treia invazie rusești” este singura cale viabilă spre pace. El spune că orice acord de pace trebuie să asigure că Rusia nu mai poate lansa o nouă invazie.
Liderul de la Kiev a vorbit și despre discuțiile pe care Ucraina le poartă cu aliații săi – „Reprezentanții noștri știu cum să protejeze interesele naționale ale Ucrainei și știu și exact de ce este nevoie pentru a opri Rusia din a porni o a treia invazie.
Pacea reală se bazează pe securitate garantată și pe dreptate. Acum este vorba despre mai mult decât doar niște puncte specifice dintr-un document sau din altul. Este necesar să ne asigurăm că nicăieri în Europa sau în lume nu va mai prevala principiul că crimele împotriva umanității, împotriva popoarelor și statelor pot fi răsplătite sau iertate”, a continuat președintele Ucrainei.
Ucraina va purta negocieri cu SUA în Elveția pe planul de pace propus de Trump
Ucraina va purta în curând negocieri cu Statele Unite în Elveţia pentru a discuta planul preşedintelui american, Donald Trump, de a pune capăt războiului cu Rusia, a anunţat, sâmbătă, un oficial ucrainean de rang înalt, conform AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.
„În zilele următoare, vom lansa consultări în Elveţia între înalţi oficiali ucraineni şi americani cu privire la posibilii parametri ai unui viitor acord de pace”, a transmis, pe Facebook, Rustem Umerov, şeful Consiliului de Securitate al Ucrainei.
„Ucraina abordează acest proces cu o înţelegere clară a intereselor sale. Este vorba de o nouă etapă în dialogul care durează de câteva zile şi care îşi propune în primul rând armonizarea viziunii noastre pentru următorii paşi”, a adăugat el.
„Apreciem participarea părţii americane şi disponibilitatea acesteia pentru discuţii substanţiale”, a mai scris Umerov. El a modificat postarea, fără a oferi niciun motiv, după ce o versiune anterioară preciza că discuţiile vor avea loc „cu participarea partenerilor europeni”.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat, sâmbătă, un decret de înfiinţare a delegaţiei care va fi responsabilă de participarea „la procesul de negocieri cu Statele Unite şi alţi parteneri internaţionali ai Ucrainei, precum şi cu reprezentanţii Rusiei”.
Conform decretului, delegaţia va fi condusă de mâna dreaptă a lui Zelenski, şeful cancelariei prezidenţiale, Andrii Iermak, şi îi va include, printre alţii, pe Rustem Umerov, şefii serviciilor de securitate şi informaţii şi şeful Statului Major General. Va fi o delegaţie militară, în esență.
SUA a informat NATO că va încerca să-l forțeze pe Zelenski să accepte acordul de pace, altfel „va fi mai rău”
Oficialii americani i-au anunțat pe aliații din țările NATO că intenționează să facă presiuni asupra lui Zelenski și să-l forțeze să accepte un acord de pace în următoarele zile, sub amenințarea că, dacă liderul de la Kiev nu va fi de acord, se va confrunta cu „un acord mult mai rău” în viitor, informează The Guardian.
Secretarul armatei SUA, Dan Driscoll, i-a informat pe ambasadorii NATO, în cadrul unei întâlniri avute la Kiev vineri, după discuțiile cu Zelenski și o convorbire telefonică avută cu Trump.
„Niciun acord nu e perfect, dar e mai bine să fie încheiat mai devreme decât mai târziu”, le-a comunicat Driscoll diplomaților din țările NATO.
Atmosfera întâlnirii a fost descrisă dreptu una „sumbră”.
„A fost o întâlnire de coșmar. Genul acela că nu ai cărțile necesare”, a declarat o sursă participantă la discuția cu trimisul lui Trump, cu referire directă la expresia folosită de Trump când i-a spus lui Zelenski, în august, la Casa Albă, că „nu are cărți câștigătoare”.
Președintele Poloniei: Orice plan de pace pentru Ucraina trebuie acceptat la Kiev
Orice plan de pace pentru Ucraina trebuie acceptat la Kiev, a declarat preşedintele polonez, Karol Nawrocki, după ce SUA i-au semnalat preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, că guvernul său trebuie să accepte un cadru elaborat de administrația Trump pentru a pune capăt conflictului său cu Rusia.
„Ucraina a fost cea care a căzut victimă agresiunii criminale a lui Putin, iar ucrainenii, cu sprijinul Statelor Unite şi al ţărilor UE, trebuie să aibă vocea decisivă în discuţiile de pace”, a scris Nawrocki pe Twitter,
