Tensiunile din Orientul Mijlociu cresc din nou, după ce președintele Statelor Unite a lansat un avertisment extrem de dur la adresa regimului de la Teheran. Declarațiile vin în contextul unor proteste ample care au izbucnit în Iran, inițial din motive economice, dar care au evoluat rapid într-o contestare politică a autorităților.
Situația este atent monitorizată de Washington, iar mesajul transmis de la cel mai înalt nivel arată că orice escaladare violentă ar putea avea consecințe majore la nivel internațional.
Donald Trump avertizează Iranul cu represalii severe
Președintele american Donald Trump a transmis un mesaj ferm, avertizând că Iranul va fi lovit „foarte dur” în cazul în care autoritățile vor reprima sângeros protestele aflate în desfășurare. Liderul de la Casa Albă a subliniat că Statele Unite urmăresc îndeaproape situația și nu vor rămâne pasive dacă se vor repeta episoadele violente din trecut.
”Urmărim acesst lucru foarte îndeaproape. Dacă ei încep să omoare oameni, aşa cum au făcut în trecut, cred că vor fi loviţi dur de către Statele Unite”, a ameninţat duminică, la bordul Air Force One, locatarul Casei Albe, relatează AFP.
Protestele din Iran, declanșate de criza economică
Manifestațiile au început pe 28 decembrie, în capitala Teheran, într-un context economic extrem de dificil pentru populație. Comercianții au fost primii care au ieșit în stradă, închizându-și magazinele ca semn de protest față de hiperinflație, deprecierea monedei naționale și scăderea dramatică a nivelului de trai.
Criza economică, agravată de sancțiunile internaționale și de gestionarea internă a economiei, a generat nemulțumiri profunde în rândul populației, iar aceste nemulțumiri s-au transformat rapid în proteste de stradă.
De la revendicări economice la cereri politice
Inițial axate strict pe probleme financiare, protestele au căpătat ulterior o dimensiune politică. Manifestanții au început să critice direct conducerea statului, cerând schimbări structurale și responsabilitate din partea autorităților.
Această transformare a protestelor îngrijorează regimul de la Teheran, dar și comunitatea internațională, care se teme de o reacție violentă a forțelor de securitate.
Bilanț tragic: victime confirmate în urma confruntărilor
Potrivit unor surse oficiale, cel puţin 12 persoane au fost ucise în urma confruntărilor dintre manifestanți și forțele de ordine. Printre victime se numără și membri ai forţelor de securitate, ceea ce indică un nivel ridicat de tensiune și violență în stradă.
Acest bilanț a atras reacții internaționale și a amplificat presiunea asupra autorităților iraniene, în contextul în care orice nouă pierdere de vieți omenești ar putea declanșa reacții externe dure.
Comparație cu protestele din 2022
Actualele manifestații sunt considerate cele mai semnificative de la protestele masive din 2022, care au zguduit Iranul după moartea lui Mahsa Amini. Tânăra fusese reținută de Poliția Moravurilor pentru că ar fi încălcat un cod vestimentar strict impus femeilor, iar decesul ei a provocat un val de indignare fără precedent.
Deși amploarea protestelor actuale este mai redusă comparativ cu cele din 2022, ele reprezintă un nou semnal de alarmă privind instabilitatea internă și nemulțumirea profundă a populației iraniene, într-un moment extrem de sensibil pe scena geopolitică globală.
