Secretarul general al NATO, Mark Rutte, tocmai a făcut scurte declarații în fața jurnaliștilor, în drum spre hotel.
El spune că se așteaptă ca discursul secretarului de stat american, Marco Rubio, de mâine, „să continue, fără îndoială, să facă presiuni asupra europenilor pentru a-și asuma un rol de lider mai important în NATO”.
„Mă aștept ca acest lucru să ajute ca SUA să fie și mai ancorate în NATO”, a continuat el.
El spune că europenii își măresc cheltuielile pentru apărare „nu doar pentru că SUA le cer, ci și pentru că avem nevoie de ele din cauza amenințării rusești”.
Germania trimite avioane de luptă în Groenlanda
Armata germană a trimis aeronave pentru a participa la misiunea NATO „Arctic Sentry”, a anunţat vineri ministrul german al apărării Boris Pistorius, în marja Conferinţei de Securitate de la Munchen, informează DPA, preluată de Agerpres.
Avioane de luptă Eurofighter ale armatei germane au decolat spre Islanda, împreună cu un Airbus A400M, a precizat Pistorius. De asemenea, Germania va avea un ofiţer de legătură al Bundeswehr-ului la Comandamentul Nordic comun de la Nuuk, în Groenlanda, începând cu data de 1 martie.
Potrivit Ministerului Apărării german, patru avioane de luptă Eurofighter au decolat de la baza forţelor aeriene din Neuburg an der Donau în jurul prânzului (11:00 GMT), iar un aparat de transport A400M a decolat din Wunstorf în Saxonia Inferioară, pentru a asigura realimentarea pe calea aerului.
Misiunea este menită să detensioneze conflictul din cadrul NATO cu privire la Groenlanda aflată sub administraţie daneză, conflict generat de preşedintele american Donald Trump care doreşte să impună controlul SUA asupra acestui teritoriu arctic.
Pistorius a subliniat în timpul Conferinţei de Securitate de la Munchen că Germania „are multe de oferit flancului nord-vestic al NATO”.
El a menţionat în acest sens avionul de patrulare maritimă P-8 Poseidon, submarine, fregate, avioane Eurofighter şi capabilităţi de realimentare pe calea aerului.
Scopul este de a arăta prezenţa, a supraveghea şi a evalua măsurile care trebuie luate pentru a proteja Arctica, a spus Pistorius.
„Flota Nordică a Rusiei este foarte activă în Arctica cu submarine nucleare şi cu flota sa”, a atenţionat ministrul german. „Vorbim despre o forţă militară maritimă foarte, foarte puternică acolo”, a adăugat el.
Comandantul Suprem al NATO în Europa, generalul Alexus G Grynkewich, a anunţat începutul misiunii, care potrivit lui are scopul de a securiza una dintre regiunile cele mai importante şi mai provocatoare din punct de vedere strategic
Contre între Kaja Kallas și ambasadorul SUA la ONU pe tema „Consiliului pentru Pace” al lui Trump
Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, s-a contrat vineri cu ambasadorul SUA la ONU, Mark Waltz, în privința așa-numitului „Consiliu pentru Pace” al lui Donald Trump.
„E foarte bine că doriți să reformați ordinea internațională dar organizațiile internaționale ar trebui să funcționeze pe baza principiului egalității dintre state”, a spus Kallas, la conferința de la Munchen, citată de The Guardian.
În replică, Walz a spus că „istoric, SUA au plătit cât 180 de țări împreun” atunci când vine vorba de ONU și că „eu trebuie să am grijă de mecanici, doctori, asistente, pompieri care se chinuie să-și ducă copiii la școală și apoi văd niște oficiali ONU care zboară la business class în diverse locuri din lume”.
În plus, Waltz a precizat că SUA sunt în continuare angajate în apărarea Europei dar, în caelași timp „e corect ca americanii să se întrebe de ce 450 de milioane de europeni cu o economie cât cea a Statelo Unite nu se pot apăra singuri”.
Ambasadorul SUA la Națiunile Unite: Trump va face cu ONU ce a făcut cu NATO
Președintele american Donald Trump va face pentru ONU ce a făcut deja pentru NATO, a declarat vineri ambasadorul SUA la Națiunile Unite, Mike Waltz, în cadrul unui discurs rostit la conferința de la Munchen.
Walza a spus că ONU trebuie pus „la o dietă de slăbit” și că „toată lumea e de acord că această organizație trebuie reformată”.
„Ne vom strădui să facem ca ONU să revină la misiunea sa de bază, aceea de garant al păcii și funcția sa de menținere a păcii, care a și fost motivul pentru care a fost creat”, a spus Waltz.
Răspunsurile lui Merz pe războiul din Ucraina. Liderul german îl atacă pe Viktor Orban
Merz și-a început răspunsul despre războiul din Ucraina cu o critică la adresa lui Viktor Orban, povestind despre „un prim-ministru din UE care a călătorit la Moscova fără mandat, nu a realizat nimic, iar o săptămână mai târziu Ucraina a suferit unele dintre cele mai grele atacuri asupra infrastructurii civile”.
„Așadar, dacă are sens să discutăm, suntem dispuși să discutăm. Dar, după cum puteți vedea în cazul părții americane, Rusia nu este încă dispusă să discute serios”.
El spune că războiul „se va încheia doar atunci când Rusia va fi cel puțin epuizată din punct de vedere economic și, potențial, militar”.
„Ne apropiem de acest moment… dar încă nu am ajuns acolo”, spune el. „Rusia trebuie să renunțe la acest război teribil împotriva Ucrainei și trebuie să facem tot ce este necesar pentru a-i aduce în punctul în care nu mai văd alte avantaje pentru ei înșiși să continue acest război teribil”.
„Noi, germanii, știm că o lume în care puterea facea dreptate e un loc întunecat”
Friedrich Merz își continuă criticile dure la adresa SUA și le transmite americanilor că nu sunt suficient de puternici să rămâne singuri împotriva celorlalte puteri.
„În era rivalității dintre marile puteri, nici măcar Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a rezista singure. (…) Dragi prieteni, apartenența la NATO nu este doar avantajul competitiv al Europei, ci și avantajul competitiv al Statelor Unite. Așadar, haideți să reparăm și să reînviem împreună încrederea transatlantică. Noi, europenii, ne facem datoria”, a spus Merz, trecând de la limba germană la limba engleză.
Revenind la limba germană, el a continuat – „nimeni nu ne-a forțat să ne aflăm în această dependență excesivă de Statele Unite în care ne-am aflat recent. Această dependență a fost asumată de noi, dar acum renunțăm la ea cât de curând putem”, spune el. „Presupun că s-ar putea să avem opinii diferite mai des decât în trecut, va trebui să negociem despre calea corectă de urmat și poate va trebui să ne certăm pe această temă. Dar dacă facem acest lucru cu o forță nouă, un nou respect și respect de sine, va fi în beneficiul ambelor părți”.
Merz mai spune că Europa poate căuta noi parteneri comerciali și politici la nivel global, deoarece „parteneriatul nu este un termen absolut aici; nu necesită o convergență deplină a tuturor valorilor și intereselor”.
El numește Canada, Japonia, Turcia, India, Brazilia, Africa de Sud, statele din Golf și altele, ca posibili parteneri importanți.
Merz și-a încheiat discursul cu un avertisment:
„Noi, germanii, știm că o lume în care puterea face dreptatea ar fi un loc întunecat. Țara noastră a mers pe această cale în secolul XX până la un sfârșit amar și cumplit”.
De aceea, spune el, este nevoie de un răspuns diferit de data aceasta.
„Suntem în inima Europei, dacă Europa este sfâșiată, suntem sfâșiați și noi”
„Suntem în inima Europei. Dacă Europa este sfâșiată, suntem sfâșiați și noi. Germania este sfâșiată”, a spus cancelarul Friedrich Merz, făcând referire la nevoia de unitate a Europei.
El a criticat apoi SUA, folosind cuvinte mai dure decât în mod obișnuit. Merz l-a criticat din nou pe Vance, făcând referire la discursul agresiv al acestuia de anul trecut. Totuși, spune că e de acord că între SUA și Europa există o prăpastie din multe privințe.
„Războiul cultural MAGA” nu este al nostru în Europa. „Libertatea de exprimare aici se termină atunci când cuvintele rostite sunt împotriva demnității umane și a legii noastre fundamentale”.
„Nu credem în tarife vamale și protecționism, ci în liberul schimb. Ne ținem de acordurile climatice și de OMS pentru că suntem convinși că provocările globale pot fi rezolvate doar prin cooperare”.
Merz spune că ideea ruperii relațiilor cu SUA este „nerealistă”
Merz spune că poate înțelege de ce unii oameni sunt „neliniștiți” în legătură cu starea actuală a relațiilor cu SUA și „împărtășește” unele dintre aceste preocupări, dar apelurile de a renunța la parteneriatul cu americanii sunt „nerealiste”.
El spune că „aceștia ignoră realitățile geopolitice dure din Europa și subestimează potențialul pe care parteneriatul nostru cu SUA continuă să îl aibă, în ciuda tuturor dificultăților existente”.
Merz spune și că Europa ar trebui să se concentreze în continuare pe crearea și promovarea propriei agende pentru a face față noii ordini, prin intermediul unei Uniuni Europene tot mai unite.
„Politica marilor puteri din Europa nu este o opțiune pentru Germania. Conducerea în parteneriat, da. Fantezii hegemoniste, nu”.
Merz a vorbit și despre sprijinul Germaniei și al Europei pentru Ucraina, făcând referire și la decizia guvernului său de a schimba constituția pentru a crește cheltuielile pentru apărare.
Merz vorbește, de asemenea, despre investițiile interne în apărare și despre reformele serviciului militar al Germaniei în țară și în străinătate, inclusiv prima desfășurare externă a Germaniei în Lituania.
El își repetă promisiunea de a „face din Bundeswehr cea mai puternică armată convențională din Europa”.
În mod curios, Merz a solicitat, de asemenea, o discuție suplimentară privind articolul 42 din tratatele UE, care vorbește despre „asistență reciprocă” în cazul unui atac armat asupra Europei.
El spune că dorește ca UE să „detalieze” cum ar trebui să funcționeze acest lucru – „nu pentru a înlocui NATO, ci ca un pilon puternic și autosustenabil în cadrul alianței”.
De asemenea, el spune că a început „primele discuții” cu președintele francez, Emmanuel Macron, despre un program european de descurajare nucleară „care să fie integrat în comunitatea noastră nucleară în cadrul NATO”.
