Cipru traversează una dintre cele mai dificile perioade din punct de vedere climatic, autoritățile lansând un apel ferm către populație pentru reducerea consumului de apă. Insula mediteraneană se confruntă cu o secetă descrisă drept un fenomen care apare o dată la un secol, iar efectele sunt deja vizibile la nivel național.
Apel oficial pentru reducerea consumului de apă
Autoritățile din Cipru au cerut locuitorilor să reducă utilizarea apei curente cu 10%, o ajustare care, potrivit oficialilor, echivalează cu aproximativ două minute mai puțin de consum zilnic. Decizia vine într-un moment critic, în care rezervele de apă ating minime istorice.
Mesajul oficialilor este unul clar și fără echivoc:
„Toată lumea trebuie să își reducă consumul”, a declarat Eliana Tofa Christidou, care conduce departamentul de dezvoltare a apei al țării. „Fie că este vorba de duș, de spălatul pe dinți sau de utilizarea mașinii de spălat. Vremurile sunt critice și fiecare picătură contează acum.”
Acest apel este însoțit de un pachet de măsuri de urgență în valoare de 31 de milioane de euro, destinat gestionării deficitului de apă.
Minime record în rezervoare și baraje
Situația hidrologică a Ciprului este considerată fără precedent. Debitele barajelor au atins cel mai scăzut nivel înregistrat din 1901, anul în care au început măsurătorile oficiale.
Suprafețe extinse de teren sunt afectate de uscăciune severă, inclusiv zone forestiere de primă clasă. Un simbol dramatic al crizei a atras atenția opiniei publice: o biserică ce ar fi trebuit să fie complet acoperită de apă a ieșit la suprafață, devenind imaginea emblematică a secetei.
Încălzirea accelerată agravează criza
Specialiștii atrag atenția că schimbările climatice pun o presiune uriașă asupra rezervelor de apă dulce. Temperaturile din regiune cresc semnificativ mai rapid decât media globală.
„Această încălzire accelerată pune o presiune severă asupra resurselor de apă dulce, care se epuizează rapid”, se arată într-un raport recent.
Pe lângă creșterea temperaturilor, precipitațiile anuale au scăzut cu aproximativ 15% din 1901. În paralel, cererea de apă a crescut cu 300%, pe fondul creșterii populației și al turismului.
Impactul turismului asupra resurselor
Cipru este una dintre destinațiile turistice importante ale Europei. Aproximativ trei milioane de turiști vizitează anual sudul insulei, un număr de aproape trei ori mai mare decât populația rezidentă.
Această presiune suplimentară contribuie la accentuarea stresului hidric, Cipru fiind deja statul membru UE cu cele mai ridicate niveluri de stres asupra resurselor de apă.
Soluții de urgență: desalinizarea apei
Pentru a combate deficitul, guvernul cipriot a investit masiv în infrastructură, inclusiv în instalații de desalinizare. Problema apei a devenit o prioritate strategică la nivel european.
Autoritățile au alocat 200 de milioane de euro pentru îmbunătățirea infrastructurii, iar planurile includ extinderea capacității de desalinizare.
Două unități portabile au fost donate anul trecut, iar obiectivul este ca până la sfârșitul anului 2026 să fie operaționale 14 unități.
Critici privind gestionarea crizei
În ciuda măsurilor, vocile critice sunt tot mai numeroase. Reprezentanții mediului politic și ai societății civile susțin că reacția autorităților a venit prea târziu.
„Măsurile corecte nu au fost luate la momentul potrivit”, a declarat Charalampos Theopemptou. „Acum douăzeci de ani, când oamenii de știință preziceau că temperaturile din Nicosia vor fi la același nivel cu cele din Cairo până în 2030 și din Bahrain până în 2045, știam cu toții ce urma să se întâmple.”
Criticile vizează inclusiv utilizarea intensivă a apei în spațiile publice și dezvoltările imobiliare.
Controversele desalinizării
Instalațiile de desalinizare sunt considerate o soluție necesară, dar nu lipsită de riscuri.
„Au nevoie de multă energie și reprezintă un pericol pentru viața marină dacă apele saline returnate în mare nu sunt dispersate corespunzător.”
Specialiștii și activiștii de mediu subliniază că reducerea cererii de apă ar fi trebuit să fie prioritatea principală.
Fermierii, cei mai afectați
Sectorul agricol resimte cel mai puternic efectele secetei. Fermierii au primit ordin să reducă irigațiile cu 30%, o decizie care a generat reacții intense.
„Fermierii sunt uluiți”, a declarat Lambros Achilleos. „Există multă angoasă, multă depresie, mulți fiind îndemnați să se orienteze către culturi noi, mai puțin intensive în apă.”
Avertismente privind viitorul
Perspectivele pe termen lung sunt îngrijorătoare. Modelele climatice indică riscuri majore pentru agricultură și securitatea alimentară.
„Cercetările și modelările noastre arată că, în cel mai rău caz, creșterea temperaturii va fi de 4,5 grade până în 2100, nu de 1,5 sau 2 grade… Vom avea un colaps al agriculturii, seceta va duce la transferul în masă al populațiilor și nu vom putea să ne asigurăm alimentele”, a spus el.
